Cărtărescu: Neagu Djuvara – un om al cărui destin echivalează cu istoria noastră modernă
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartarescu-neagu-djuvara-un-om-al-carui-destin-echivaleaza-cu-istoria-noastra-moderna/

Neagu Djuvara a fost un istoric extraordinar, un om integru, un om al cărui destin echivalează cu istoria noastră modernă, a declarat, pentru AGERPRES, scriitorul Mircea Cărtărescu, exprimându-şi regretul pentru moartea istoricului.

Un articol de Petre Ivan|25 ianuarie 2018

„Îl cunosc de multă – multă vreme pe dumnealui. Regret foarte tare pierderea lui de către noi toţi. Mie mi se pare nu numai că a fost un istoric, ci un istoric extraordinar, un om integru, un om al cărui destin echivalează cu istoria modernă a noastră. Am ţinut foarte – foarte tare la el. Mi s-a părut un om adevărat”, a precizat Cărtărescu.

El a spus că îi cunoaşte opera lui Djuvara şi i-a citit cărţile.

Ba chiar le-am citit cu mare atenţie. Şi chiar dacă nu am rezonat întotdeauna cu opiniile lui, totuşi este vorba despre un mare istoric. Eu aşa cred. I-am citit şi memoriile şi a fost şi un scriitor adevărat, fără îndoială, un om care a fost în stare să dea seamă de propria lui evoluţie şi de formarea sa ca om. – Mircea Cărtărescu.

Istoricul Neagu Djuvara a murit la vârsta de 101 ani

Istoric, diplomat, filozof, jurnalist și romancier, Neagu Djuvara s-a născut la 18 august 1916, la București, într-o familie aristocrată de origine djuvaraaromână. În perioada comunistă, Neagu Djuvara și-a petrecut zeci de ani în exil, el revenind în țară după momentul “decembrie 1989”.

Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940), Neagu Djuvara a participat la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în 1943, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu URSS.

În Suedia, a funcţionat ca secretar de legaţie până în septembrie 1947, când comuniştii au preluat şi Externele. A rămas în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei.  În 1961 a pleacat în Republica Niger, unde a rămas timp de 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey.

Nu vreau să spun După mine, potopul!, chiar dacă îl prevăd – Neagu Djuvara

În 1972, a obţinut doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei, sub îndrumarea lui Raymond Aron; mai târziu, a obţinut şi o diplomă a INALCO de la Paris. Din 1984 a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până în 1990, când s-a întors în ţară. A fost membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti.

Foto: Mircea Cărtărescu – facebook

01
/07
/20

O incursiune în lumea lui Ingmar Bergman, creionată de scriitoarea norvegiană Linn Ullmann, fiica regizorului, în romanul „Neliniște”, publicat în 2015 și apărut recent și în limba română, la Editura Polirom.

16
/06
/20

CRONICĂ DE CARTE Nu știu să existe vreo carte în limba română despre Alain Delon, nici măcar în traducere. Dar pentru că accesul la volume în limbi străine e mai ușor decât oricând, recomand două splendide albume în franceză – „L'encyclopédie Alain Delon” (2016) și „Alain Delon. Film par film” (2019).

Pagina 1 din 10512345...102030...Ultima »