Cărțile lunii august
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-publicistica-lui-gabriel-garcia-marquez-memoriile-ditei-kraus-si-un-roman-tribut-de-david-grossman/

Pentru recomandările de lectură ale lunii august, ne-am oprit la publicistica lui Gabriel García Márquez, memoriile Ditei Kraus şi un roman-tribut de David Grossman.

Un articol de Alina Vîlcan|2 august 2020

Vă propunem trei cărți recent apărute în limba română, pe care nu le veți uita ușor: „Scandalul secolului” de Gabriel García Márquez, „O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz” de Dita Kraus și „De mine viața și-a tot râs” de David Grossman.

Gabo și cea mai frumoasă profesie din lume

Scandalul secolului (Editura Rao, 2020, traducere din spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți) adună în aproape 400 de pagini unele dintre cele mai reprezentative texte jurnalistice ale scriitorului columbian Gabriel García Márquez care, până la sfârșitul vieții, în 2014, a rămas consecvent în credința sa că ziaristul are „cea mai frumoasă profesie din lume”.

Articolele reunite în volum au fost publicate în 34 de ani, din 1950 până în 1984, în numeroasele ziare și reviste pentru care Gabo a lucrat în lunga sa activitate jurnalistică, ce nu s-a încheiat nici după ce a obținut, în 1982, Premiul Nobel pentru Literatură.

Titlul volumului este dat de articolul omonim scris la Roma care însumează o serie de cronici apărute timp de 13 zile (17 – 30 septembrie 1955) în publicația columbiană El Espectador.

Aflate mereu la granița cu literatura, păstrând inconfundabilul stil al autorului, textele jurnalistice din volumul de față rămân o lectură memorabilă pentru cititorul de ieri, de azi și de mâine, pe care îl poartă din lumea tipic columbiană, în Cuba revoluționarilor și de acolo în Ungaria comunistă, pe străzile Romei, în Paris, în Mexic, în lumea întreagă, oferind în același timp o lecție de gazetărie neperisabilă.

García Márquez dovedește astfel că nu întotdeauna textul de presă scrisă este supus efemerității.

Viața mea nu-i viață reală

Sunt cuvintele cu care se deschide volumul autobiografic semnat de Dita Kraus – O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz (Editura Polirom, 2020, traducere din engleză de Dan Sociu). Dita Kraus, născută Dita Polach, a fost deportată de naziști, împreună cu părinții săi, în 1942, pe când era doar o adolescentă, în ghetoul de la Terezin, iar de acolo la Auschwitz, unde tatăl ei, avocat, și-a pierdut viața.

Dita și mama sa au fost printre prizonierele care au ajuns la muncă forțată în Germania și mai apoi în lagărul de la Bergen-Belsen, de unde au fost eliberate la finalul războiului, de către trupele britanice. Mai târziu, se va căsători cu scriitorul Otto B. Kraus și vor emigra în Israel, vor trăi într-un kibbutz și vor lucra ca profesori.

În paginile cărții, Dita Kraus, de altfel eroina romanului-cult semnat de Antonio G. Iturbe, Bibiotecara de la Auschhwitz, își povestește viața așa cum a fost – de la copilăria petrecută la Praga, sub amenințarea războiului, când evreii au început treptat să își piardă drepturile, la anii trăiți în lagăr, cu ororile lor, dar și cu micile bucurii, pe care nu le uită, conștientă că și datorită lor a supraviețuit, și mai departe, muncind într-un Hamburg bombardat sau așteptând eliberarea în cele mai crunte zile trăite la Bergen-Belsen, și apoi libertatea, cu tot ce avea să aducă.

Rememorează toate acestea cu onestitate, cu luciditate și, uneori, cu umor, într-o autobiografie de-un dinamism năucitor, care funcționează ca o extraordinară lecție de viață. Dita Kraus a împlinit 91 de ani pe 12 iulie. O viață amânată, publicată în februarie 2020, este singura ei carte.

De mine viața și-a tot râs. Tribut Evei Panić-Nahir

De mine viața și-a tot râs (Editura Polirom, 2020, traducere din ebraică de Gheorghe Miletineanu), romanul scriitorului israelian David Grossman, este o cronică de familie care urmărește traseul a trei femei din trei generații diferite.

În centrul romanului se află Vera, un personaj feminin cu adevărat remarcabil, inspirat de Eva Panić-Nahir (3 august 1918 – 17 iulie 2015), deținută a închisorii politice iugoslave de la Goli Otok.

Născută într-o familie evreiască înstărită, Vera, care reușise să evite deportările naziste, dar își pierduse părinții la Auschwitz, este arestată în 1951 pentru că refuză să depună mărturie împotriva soțului său mort. Cum să accepte să spună că a fost spion al lui Stalin la Belgrad? Vera este o activistă cu idealuri politice de neclintit, însă în decizia sa rolul cel mai important par să îl aibă dragostea și obsesia împotriva trădării.

Alegerea ei va avea însă urmări nu numai asupra propriei vieți, ci și asupra aceleia a fiicei sale, Nina, și chiar și a nepoatei sale, Ghili, timp de decenii, chiar și la mult timp după stabilirea în Israel, unde își întemeiase o nouă familie. Fiecăreia dintre cele trei protagoniste îi revine o perspectivă diferită asupra vieții. Între ele, ca un arbitru plin de înțelegere, se află Rafi – fiul vitreg al Verei, iubitul din tinerețe al Ninei și tatăl lui Ghili. Cei patru se întorc astfel în fosta Iugoslavie, vizitează ținutul natal al Verei și locul pe care altădată era închisoarea de la Goli Otok.

La 90 de ani, sub pretextul realizării unui film, Vera rememorează trecutul încercând astfel, cu o înțelepciune aparte, să dezlege un mister de familie care le-a apăsat tuturor existența. Însă felul în care ea înțelege dragostea și demnitatea pare tot mai greu de pătruns de generațiile următoare. Din această perspectivă, în centrul cărții lui Grossman stă o fermecătoare reprezentantă a unei lumi dispărute, care încă mai are ceva de spus.

Foto: Foto Christopher Cotrell / Flickr.

12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

28
/02
/24

Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), lansează astăzi cartea Anatomia traumei. Cum să ai o viață mai bună când sufletul te doare, publicată la editura Bookzone. Rezultatul a peste 25 de ani de studiu, practică și cercetare în domeniul psihotraumatologiei, cartea oferă o perspectivă completă asupra impactului traumei în viețile noastre, dar și asupra modalităților de recuperare post-traumatică.

28
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 28 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Numărul 2 de David Foenkinos – recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Iulianei Glăvan – ce aduce în prim-plan povestea unui destin atipic, a celui care a pierdut rolul lui Harry Potter în una dintre cele mai celebre ecranizări din toate timpurile. Este posibil ca un eșec să devină o sursă de putere? Romanul scriitorului francez oferă în locul unui răspuns o minunată parabolă despre virtuțile reconstruirii sinelui.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.