Cărțile lunii august
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-publicistica-lui-gabriel-garcia-marquez-memoriile-ditei-kraus-si-un-roman-tribut-de-david-grossman/

Pentru recomandările de lectură ale lunii august, ne-am oprit la publicistica lui Gabriel García Márquez, memoriile Ditei Kraus şi un roman-tribut de David Grossman.

Un articol de Alina Vîlcan|2 august 2020

Vă propunem trei cărți recent apărute în limba română, pe care nu le veți uita ușor: „Scandalul secolului” de Gabriel García Márquez, „O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz” de Dita Kraus și „De mine viața și-a tot râs” de David Grossman.

Gabo și cea mai frumoasă profesie din lume

Scandalul secolului (Editura Rao, 2020, traducere din spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți) adună în aproape 400 de pagini unele dintre cele mai reprezentative texte jurnalistice ale scriitorului columbian Gabriel García Márquez care, până la sfârșitul vieții, în 2014, a rămas consecvent în credința sa că ziaristul are „cea mai frumoasă profesie din lume”.

Articolele reunite în volum au fost publicate în 34 de ani, din 1950 până în 1984, în numeroasele ziare și reviste pentru care Gabo a lucrat în lunga sa activitate jurnalistică, ce nu s-a încheiat nici după ce a obținut, în 1982, Premiul Nobel pentru Literatură.

Titlul volumului este dat de articolul omonim scris la Roma care însumează o serie de cronici apărute timp de 13 zile (17 – 30 septembrie 1955) în publicația columbiană El Espectador.

Aflate mereu la granița cu literatura, păstrând inconfundabilul stil al autorului, textele jurnalistice din volumul de față rămân o lectură memorabilă pentru cititorul de ieri, de azi și de mâine, pe care îl poartă din lumea tipic columbiană, în Cuba revoluționarilor și de acolo în Ungaria comunistă, pe străzile Romei, în Paris, în Mexic, în lumea întreagă, oferind în același timp o lecție de gazetărie neperisabilă.

García Márquez dovedește astfel că nu întotdeauna textul de presă scrisă este supus efemerității.

Viața mea nu-i viață reală

Sunt cuvintele cu care se deschide volumul autobiografic semnat de Dita Kraus – O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz (Editura Polirom, 2020, traducere din engleză de Dan Sociu). Dita Kraus, născută Dita Polach, a fost deportată de naziști, împreună cu părinții săi, în 1942, pe când era doar o adolescentă, în ghetoul de la Terezin, iar de acolo la Auschwitz, unde tatăl ei, avocat, și-a pierdut viața.

Dita și mama sa au fost printre prizonierele care au ajuns la muncă forțată în Germania și mai apoi în lagărul de la Bergen-Belsen, de unde au fost eliberate la finalul războiului, de către trupele britanice. Mai târziu, se va căsători cu scriitorul Otto B. Kraus și vor emigra în Israel, vor trăi într-un kibbutz și vor lucra ca profesori.

În paginile cărții, Dita Kraus, de altfel eroina romanului-cult semnat de Antonio G. Iturbe, Bibiotecara de la Auschhwitz, își povestește viața așa cum a fost – de la copilăria petrecută la Praga, sub amenințarea războiului, când evreii au început treptat să își piardă drepturile, la anii trăiți în lagăr, cu ororile lor, dar și cu micile bucurii, pe care nu le uită, conștientă că și datorită lor a supraviețuit, și mai departe, muncind într-un Hamburg bombardat sau așteptând eliberarea în cele mai crunte zile trăite la Bergen-Belsen, și apoi libertatea, cu tot ce avea să aducă.

Rememorează toate acestea cu onestitate, cu luciditate și, uneori, cu umor, într-o autobiografie de-un dinamism năucitor, care funcționează ca o extraordinară lecție de viață. Dita Kraus a împlinit 91 de ani pe 12 iulie. O viață amânată, publicată în februarie 2020, este singura ei carte.

De mine viața și-a tot râs. Tribut Evei Panić-Nahir

De mine viața și-a tot râs (Editura Polirom, 2020, traducere din ebraică de Gheorghe Miletineanu), romanul scriitorului israelian David Grossman, este o cronică de familie care urmărește traseul a trei femei din trei generații diferite.

În centrul romanului se află Vera, un personaj feminin cu adevărat remarcabil, inspirat de Eva Panić-Nahir (3 august 1918 – 17 iulie 2015), deținută a închisorii politice iugoslave de la Goli Otok.

Născută într-o familie evreiască înstărită, Vera, care reușise să evite deportările naziste, dar își pierduse părinții la Auschwitz, este arestată în 1951 pentru că refuză să depună mărturie împotriva soțului său mort. Cum să accepte să spună că a fost spion al lui Stalin la Belgrad? Vera este o activistă cu idealuri politice de neclintit, însă în decizia sa rolul cel mai important par să îl aibă dragostea și obsesia împotriva trădării.

Alegerea ei va avea însă urmări nu numai asupra propriei vieți, ci și asupra aceleia a fiicei sale, Nina, și chiar și a nepoatei sale, Ghili, timp de decenii, chiar și la mult timp după stabilirea în Israel, unde își întemeiase o nouă familie. Fiecăreia dintre cele trei protagoniste îi revine o perspectivă diferită asupra vieții. Între ele, ca un arbitru plin de înțelegere, se află Rafi – fiul vitreg al Verei, iubitul din tinerețe al Ninei și tatăl lui Ghili. Cei patru se întorc astfel în fosta Iugoslavie, vizitează ținutul natal al Verei și locul pe care altădată era închisoarea de la Goli Otok.

La 90 de ani, sub pretextul realizării unui film, Vera rememorează trecutul încercând astfel, cu o înțelepciune aparte, să dezlege un mister de familie care le-a apăsat tuturor existența. Însă felul în care ea înțelege dragostea și demnitatea pare tot mai greu de pătruns de generațiile următoare. Din această perspectivă, în centrul cărții lui Grossman stă o fermecătoare reprezentantă a unei lumi dispărute, care încă mai are ceva de spus.

Foto: Foto Christopher Cotrell / Flickr.

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.