Corespondenţă de la Sarajevo (3): Călătorie frenetică la capătul nopţii newyorkeze
https://www.ziarulmetropolis.ro/corespondenta-de-la-sarajevo-3-calatorie-frenetica-la-capatul-noptii-newyorkeze/

Corespondenţă de la Sarajevo de Ionuţ Mareş: Cu un foarte bun Robert Pattinson în rolul principal, „Good Time”, realizat de cineaştii americani fraţi Benny şi Josh Safdie, s-ar putea să fie cel revigorant film al anului.

Un articol de Ionuţ Mareş|14 august 2017

Frumuseţea cinema-ului stă înainte de toate în puterea sa de a transmite emoţii: este ceea ce reuşeşte „Good Time”, filmul fraţilor Benny şi Josh Safdie, care a avut premiera mondială în competiţia din acest an a Festivalului de la Cannes şi care a fost proiectat la Festivalul de la Sarajevo, în aer liber, în faţa a 3.000 de spectatori, după ce invitatul special al evenimentului, regizorul american Oliver Stone, a primit premiul onorific „Inima oraşului Sarajevo”.

Povestea din „Good Time” e cât se poate de simplă şi de clasică: în New York, Connie (jucat cu o energie debordantă de Robert Pattinson, cel care, dorind să lucreze cu cineaştii americani, i-a contactat şi s-a oferit să ia parte la orice proiect al lor) şi fratele său cu uşoare probleme mintale, Nick (interpretat chiar de Benny Safdie), jefuiesc o bancă, însă nu reuşesc să îşi ducă planul până la capăt.

Ceea ce urmează este încercarea frenetică a lui Connie de a-şi salva fratele din mâinile poliţiei, într-o cursă cu sufletul la gură prin noaptea newyorkeză. O cursă ca o zbatere existenţială, ca o halucinaţie, un vertij de senzaţii în care şi spectatorul este atras fără puterea de a se împotrivi.

Această structură narativă minimală, întreţinută prin suspans şi punctată de umor, pare doar un pretext pentru etalarea unui cinema electrizant, în care decorurile, jocul de lumini şi de culori, mişcările de cameră, coloana sonoră, montajul discontinuu, ritmul alert şi puternicile interpretări actoriceşti asaltează spectatorul. Însă scopul nu este de a-l agresa, de a-l acapara şi de a-l supune – suntem departe de calofilie şi de exerciţii autosuficiente de stil  -, ci de a-l seduce, prin cele mai pure mijloace cinematografice. Printr-un stil poetic non-demonstrativ, de o eleganţă remarcabilă.

Şi asta pentru că totul este organic: de la culorile, date de lumini artificiale, care invadează şi domină întunericul din numeroase secvenţe (roşu, albastru, purpuriu, în special) la delirul pe care pare a-l trăi protagonistul lui Pattinson (delir redat şi prin neastâmpărul camerei de filmat şi a decupajului) în dezlănţuirea cu care îşi caută fratele pe care nu vrea să îl lase pe mâna autorităţilor.

În fond, „Good Time” este un film despre iubire şi despre căutarea liniştii, deşi calea pe care o aleg cei doi fraţi le oferă de fapt opusul – tulburare şi riscul de a-şi pierde viaţa. Totul are ca fundal un New York nu atât ameninţător şi damnat (ca în „Taxi Driver”-ul lui Scorsese), cât plin de un lirism nocturn care, prin forţa imaginii, a sunetelor şi a muzicii, transmite o melancolie invadatoare.

Pe structura unui film aproape de gen („heist movie”), fraţii Safdie oferă o operă cinematografică profund existenţialistă, cu o energie cuceritoare.

 

19
/12
/22

Filmul de acțiune „Vulturul de Fier II/ Iron Eagle II”, regizat de Sidney J. Furie, va fi difuzat de Warner TV în prima lună a anului viitor. Lungmetrajul va putea fi urmărit la Warner TV pe 27 ianuarie, de la ora 21:00.

19
/12
/22

Bucurie, linişte în suflet, pace, colinde, daruri şi oameni dragi. Mai presus de toate, oameni dragi. Astfel ne dorim cu toţii să întâmpinăm Naşterea Domnului. Cel mai frumos Crăciun e întotdeauna petrecut împreună, în atmosfera caldă de acasă. De acest Crăciun, TVR 1 ne arată că şi cei mai Izolaţi în România au Oameni alături în zi de sărbătoare; că putem fi „diferiţi şi totuşi asumaţi întru Hristos" – ortodocşi şi catolici, în Bucuria credinţei; că generaţii diferite de artişti trăiesc, O dată-n viaţă, emoţia unor întâlniri inedite.

14
/12
/22

O carte fundamentală de teorie a filmului, "Ce este cinematograful?", de André Bazin, a apărut în sfârşit integral în limba română, într-un parteneriat între editurile Polirom şi UNATC Press şi sub coordonarea criticului şi profesorului Andrei Gorzo. O lectură obligatorie.

29
/11
/22

Cinematografia română se pregăteşte să celebreze în 2023 o sută de ani de la naşterea lui Ion Popescu Gopo, printr-o serie de retrospective cu filmele celebrului cineast, prin expoziţii cu desenele şi afişele operelor sale şi prin lansări de carte.

28
/11
/22

CRONICĂ DE FILM Sunt mari cineaşti la ale căror filme te uiţi pentru a vedea cu ce vin nou şi cum se reinventează (sau dacă reuşesc asta). Şi sunt mari cineaşti care nu mai au nimic de demonstrat şi pe ale căror noi filme le cauţi pentru a regăsi un stil şi un univers artistic care îţi sunt familiare şi în care ştii că te vei simţi confortabil.

15
/11
/22

Ambasada Republicii Cuba în România și Institutul Cervantes din București organizează „Zilele culturii cubaneze la București”, în perioada 21-25 noiembrie.

09
/11
/22

CRONICĂ DE FILM Cineastul suedez Ruben Östlund a râs dintotdeauna de ridicolul şi prostia oamenilor, pornind de la compatrioţii săi şi mai ales de la cei din clasele de sus. În “Triangle of Sadness” (2022), filmul care i-a adus în acest an un al doilea Palme d`Or la Cannes, satira e împinsă la extrem.