Crăciunul la unteatru, cu actrița Valentina Zaharia și cântece de iarnă uitate
https://www.ziarulmetropolis.ro/craciunul-la-unteatru-cu-actrita-valentina-zaharia-si-cantece-de-iarna-uitate/

Actriţa Valentina Zaharia şi pianistul Albert Tajti le fac un cadou unic spectatorilor, de Crăciun: un concert inedit cu cântece de iarnă uitate, „Colindă la fereastră”, disponibil din 20 decembrie, pe platforma unteatru cinematic.

Un articol de Dan Boicea|17 decembrie 2020

Spectacolul va putea fi vizionat și ascultat în avanpremieră, pe 20 decembrie, între orele 20:00 și 23:00, și va fi difuzat în premieră pe 23 și 24 decembrie, în același interval orar. În ziua de Crăciun, concertul va fi disponibil începând cu ora 10:00, iar pentru a-l urmări, spectatorii pot achiziționa bilete în avans de pe cinematic.unteatru.ro, sau se pot abona la întreg conținutul primei platforme VoD de teatru independent din România. Un bilet achiziționat în sistem pay per view asigură accesul la toate difuzările spectacolului, timp de o lună de zile.

Cum ai descoperit aceste colinde uitate?

Valentina Zaharia: M-am făcut comodă (sic!) pe un scaun incomod din Biblioteca Centrală Universitară și-am tot cerut Culegeri de Colinde la sala de lectură. Am eliminat din start tot ce nu avea partitură, pentru că mă interesa să avem o baza muzicală de la care să pornesc.

Am găsit o culegere cu cântece din sudul țării, mi-a plăcut că avea inclusiv cântece din Ilfov. Nu te aștepți sau te gândești că folclorul ăla cu majuscule e musai din legendarul Maramureș, de exemplu.

Să știi că mie îmi era foarte clar că oamenii trebuie să mai asculte și altceva decât Hrușcă și Mariah Carey, care sunt impecabili, dar mall-urile și radiourile i-au compromis, dându-le play parcă din luna august întruna.

Dar esențial pentru mine a fost să merg la origini, pentru că intuiam că trebuie să găsesc pe undeva ceva care să mă/ne ajute să trec/trecem cu bine finalul unui an atât de dificil.

În trecut, iarna chiar era privită ca o formă de moarte, oamenii se raportau onest la propriile lor temeri și sensibilități și încercau prin ritualuri să accepte ce li se întâmplă și să-și regăsească speranța.

Eu cred că ritualurile nu ai cum și nici de ce să le învii, nu plâng după o lume pierdută și n-o consider mai bună. Dar mă intrigă că nu acceptăm că e nevoie și de o formă de introspecție, de reflecție, de conștientizare care să se substituie ritualurilor și am rămas doar cu niște nevroze de sezon și sarmale.

Selecția finală a repertoriului reamintește discret ideea de parcurs, de moarte și renaștere interioară.

Cine sunt artiștii cu care ai colaborat pentru acest proiect?

Albert Tajti, generos, respiră muzică prin toți porii, și-i stă și părul bine mereu.

E compozitor, pianist și aranjor și mi-a zis pur și simplu DA după primul minut de pitch la telefon.  Repetițiile cu el mă făceau să simt că “am reușit” în viață… și că am toate șansele să nu reușesc în muzică (glumesc doar până la un punct).

Poate fi copleșitor să lucrezi ca amator cu cineva care chiar știe ce face. Dar abordarea lui a fost că mă susține și mă acompaniază, nu că-mi arată el mie ce-i aia muzică.

Lucian Maxim, invitatul nostru special a apărut după ce ne-am dat seama că ne trebuie percuție pe unul dintre cântece, la care nu voiam să renunțăm dar pe care ne compromiteam fără.

La Lucian nici nu am îndrăznit să mă gândesc din prima, deși e un om prietenos și știam că mă apreciază artistic în urma întâlnirilor de lucru la atelierele lui Andrei Șerban. Dar am lăsat modestia deoparte pentru că iubeam prea mult cântecul. Am făcut până la urmă două împreună.

Alexandra Giurcă a foat coach-ul meu vocal, iar Claudia Măru Hanghiuc a mentorat de la distanță tot procesul. Le sunt foarte recunoscătoare. A fost nevoie de lucru special pe fiecare colind în parte, e un repertoriu cu specificitățile lui, nu puteam sta doar în vocalize și cântat după ureche.

Tot în zona de creație, crucial a fost rolul lui Ramon Barbu, light designer cu o experiența fabuloasă, care a schițat în câteva minute conceptul și nu s-a dat la o parte nici de la manufacturat corpuri de iluminat de la zero. Și a sărit in ajutor și echipa de la Music Gear cu extra echipament. Nu îmi pot imagina spectacolul fără contribuția lui. Între noi fie vorba, nici pe următoarele nu vreau să mi le imaginez fără.

Aș vrea să multumesc pentru styling minunatelor Liliana Crăciunoiu și Vio Hatu. Dar si arh. Mariana Sokolovski pentru… make-up (așa îmi plac mie oamenii supracalificați) și lui Tudor Leanca de la Chatterheads pentru bucle făcute diminețile la niște ore când ar fi meritat să sforăie liniștit.

Este și primul pas pe care tu, actriță de teatru, îl faci către un proiect muzical. Ce muzicieni te fascinează și te inspiră?

Mă fascinează dintotdeauna VOCEA, ador corurile și ascult fără prejudecăți și poate fără discernământ și artiști pop și repertoriu preclasic. În toamna asta am ascultat pe repeat Maria Lătărețu, Surorile Oșoianu, Miley Cyrus, Mădălina Pavăl, Hozier și Nora Fischer (reinterpretând niște Monteverdi, Scarlatti etc. de ți se înnoadă lacrimile în mască). Dacă aș ști să cânt, aș cânta muzică barocă până aș muri.

Cum a arătat o zi de neuitat de Sărbători, pentru tine?

O dimineață de 1 ianuarie, într-o mansardă, cu un iubit pe care îl iubeam. Era liniște.

INFO

Invitat special al concertului va fi renumitul percuționist Lucian Maxim. Într-un decor fermecător, creat exclusiv din lumini de către light designer-ul Ramon Barbu, Valentina Zaharia, Albert Tajti și Lucian Maxim vor oferi spectatorilor 40 de minute de magie, inspirate din folclorul autohton. Adi Bulboacă semnează imaginea și montajul spectacolului pus în scenă la unteatru, Alex Lungu s-a ocupat de înregistrarea sunetului live, masterizat de Dan Damian, iar Ana Turoș a orchestrat producția show-ului difuzat online pe 20, 23, 24 și 25 decembrie. Mai multe detalii despre bilete, aici.

Fotografie afiș: Dragoș Toader
Fotografie spectacol: Ionuț Staicu

28
/11
/15

MEMORIA CULTURALĂ Cine-şi mai aminteşte de „Răzbunarea haiducilor”, „Răpirea fecioarelor”, „Zestrea domniţei Ralu” sau de serialul de televiziune „Toate pânzele sus!”? În peste 40 de ani de film românesc, Colea Răutu a creat roluri memorabile. S-a născut pe 28 noiembrie 1912.

09
/11
/15

Cum arată programul unui artist de jazz de succes, pentru care „acasă” înseamnă Brooklyn, New York? Cât de important e să încalci regulile? Prin ce se aseamănă doina românească cu blues-ul american? Ne povestește pianistul Lucian Ban, într-un interviu inedit, sub formă de alfabet.

05
/11
/15

INTERVIU Dragoş Buhagiar e unul dintre cei mai prolifici și mai premiați scenografi români. De-a lungul carierei, a câștigat nu mai puțin de cinci premii UNITER. Spune că, atunci când lucrează, nu se gândește la succesul de după, ci la descoperire și la redarea unei povești. Îi invită pe spectatori să descopere alături de el, adică să nu se plaseze într-o atitudine burgheză, confortabilă...

17
/10
/15

Zalabam, zalabam, zalabam! În apropierea Haloween-ului, Hârca face jocurile! Hârca trage sforile! “Hârca se întoarce” cu surprize! Miercuri, 28 octombrie, la ora 20.00, la Teatrul Elisabeta, spectatorii vor avea parte de o reprezentanție specială. Tot atunci, actorii Alexandru Suciu (alias Vlad) și Bogdan Talașman (alias Bâzu) se vor lupta, fiecare cu „armele” lui, pentru iubirea frumoasei Viorica (Diana Dumitrescu).

29
/09
/15

Dacă vreţi să (re)vedeţi ce s-a realizat valoros în ultimul an în România în materie de documentar de cinema, documentar studenţesc sau documentar de televiziune, cea de-a patra ediţie a Docuart Fest (30 septembrie–4 octombrie) e cea mai bună ocazie, aşa cum ne explică şi Daniela Apostol, directoarea festivalului.

25
/09
/15

Antoaneta Cojocaru (37 de ani), actriţă, un nume mare deja pe scenele teatrelor din Bucureşti. I se spune Anto. Toată lumea o iubeşte pe Anto, sufletul Laboratorului de Noapte de la Teatrul Bulandra. Ea a intrat prima la ATF, în 1997. De-atunci tot joacă.

14
/09
/15

INTERVIU Oana Boca Stănescu a fost unul dintre cei 11 manageri culturali (singura din Europa) selectați să participe la ediția din acest an a Festivalului de la Edinburgh, în cadrul „Momentum”, Programul Delegaților Internaționali din cadrul Festivalurilor din Edinburgh.

31
/08
/15

NOUA GENERAŢIE DE ARTIŞTI. Lia Sinchevici (25 spre 26 de ani). Actriţă. Basarabeancă. Finalistă în acest an la Gala  HOP, care urmează să aibă loc la Costineşti. A jucat deja în filme de serie B. A jucat şi cu Jean-Claude Van Damme, şi cu Shia LaBeouf. Acum îşi construieşte un nume în teatrul românesc. Cum? Lia Sinchevici e – toată – o poveste.

30
/08
/15

NOUA GENERAȚIE DE ARTIȘTI Astăzi vi-l prezentăm pe Andrei Huțuleac (douăzeci și patru de ani), actor, pe la Metropolis, pe la Godot, pe la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”. Un actor, dar și un personaj, căci Huțuleac este, dacă nu știați, și puțin cam poet.

24
/08
/15

„Filmul poate salva viaţa”, crede Răzvan Georgescu, unul dintre cei mai importanţi regizori români de documentare. Mărturiseşte că lucrul la „Testimonial” (2008) şi, mai apoi, la „Paşaport de Germania” (2014) l-a ajutat în lupta împotriva tumorii cerebrale maligne cu care a fost diagnosticat în urmă cu câţiva ani.