Expoziţie temporară de Adrian Preda, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi 
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-temporara-de-adrian-preda-la-muzeul-national-al-hartilor-si-cartii-vechi/

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită miercuri, 18 decembrie, ora 18:00, la vernisajul expoziţiei lui Adrian Preda, intitulată „Distanţă şi durată”, proiect curatoriat de Ioana Marinescu.

Un articol de Liliana Matei|12 decembrie 2019

Artistul expune o serie de picturi și lucrări de grafică, alături de instalația de sunet Reflexii atmosferice, parte a proiectului Moduler, realizat de sound – designerul Dinu Ivancu.

Expoziţia este deschisă în perioada 19 decembrie 2019 – 2 februarie 2020, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei; accesul la vernisaj este gratuit

Prin titlul „Distanţă şi durată” sunt denumite cele două coordonate teoretice prin care Preda interacționează cu hărțile și principiile cartării. Lucrările aparțin unei noi etape care lărgește interesul artistului pentru spațiul cosmic și cartografierea simbolică a unei vaste cuprinderi, explorată mai puțin în sensul tradițional al termenului și mai mult cu ajutorul științei și tehnologiei. Deși pornește de la redarea minuțioasă a suprafeței Lunii sau a lui Ceres, o planetă pitică, Preda amintește și de momentul în care descoperirea unui nou teritoriu se făcea cu mijloace rudimentare, dar încă simbolice pentru călătorie și cartografiere.

Interesul pentru corpurile cerești a început în 2015 în expoziția On Heavenly Bodies, cu imaginea asteroizilor sau a spațiului cosmic, o continuare firească a preocupării pentru mediul înconjurător care se extinde treptat în afara spațiului terestru. Ecologia sau felul în care funcționează lumea rămân probleme esențiale, pe care Preda le izolează și relochează într-un nou spațiu de desfășurare. Poluarea, consumul excesiv, suprapopularea și exploatarea de noi resurse, sunt doar câteva dintre temele pe care artistul le observă sub lentila unui spațiu nou, în care civilizația umană ar putea să o ia de la capăt, sau să continue în aceeași direcție distructivă. În rest, lucrările sale sunt niște peisaje în sensul clasic al termenului. Preda aplică regulile genului, într-un spațiu extraterestru, monocrom și arid doar prin comparație cu imaginea colorată a Pământului, în care apa și vegetația modelează relieful și geografia. Morfologia unei planete ca Ceres, îl ajută pe artist să construiască granițe și simboluri, aplicate artificial, ca niște logo-uri, așa cum făcea în proiectul său Fashion Pray.

„Am creat reprezentări ale unor obiecte care curbează spațiul și timpul sau simboluri scrijelite pe suprafața unor corpuri stâncoase necunoscute, fără atmosferă, de mult pustii, asemănătoare cu liniile Nazca. Regizând astfel de scene, am privit spațiul extraterestru ca pe un mediu extins. Ca orice teritoriu nou și acesta este supus scrutării și cartării; într-un exemplu tipic de acțiune umană, lumea înconjurătoare este explorată și înțeleasă, cu scopul de a putea fi exploatată în mod eficient”, explică Adrian Preda.

Vernisaj: Miercuri, 18 decembrie 2019, ora 18:00

Adresă: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București

Adrian Preda (n. 1985) este preocupat de relația dintre om și celelalte specii ale regnului animal, relație definitorie pentru dezvoltarea animalului uman, de la făurirea uneltelor și armelor de vânătoare până la manifestările spirituale și artistice. Artistul explorează natura și cosmosul în sens extins, fiind interesat de tipare de creștere și evoluție. „Preocuparea mea centrală care se reflect în lucrări reprezintă o privire de ansambul asupra evoluției; se referă la fenomene care se manifestă în istorie și în natură ca un întreg”, explică Preda www.adrianpreda.ro

Ioana Marinescu (n. 1988) este istoric de artă, curator și drd. la Universitatea Națională de Arte București, interesată de biografia artistică și cercetarea artistică. Lucrează de peste 12 ani la Galeria H’art, una dintre primele galerii private de artă contemporană deschise în România. Interesele ei combină istoria și teoria artei cu practica concretă de a lucra cu artiști activi pe scena contemporană.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Detalii pe:1 www.muzeulhartilor.ro

09
/09
/22

CENTENAR La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ne amintim de arta și de universului unui prozator unic. Ziarul Metropolis vă prezintă un dialog de arhivă despre relația scriitorului cu teatrul.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

18
/08
/22

Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu, publicat la Polirom în cinci ediții, a apărut în limba japoneză, la Gunzosha Publishing Co (traducere de Seiko Takesono). La aceeași editură, se află în pregătire și volumul „Sălbaticii copii dingo” (Polirom, 2021, două ediții).

12
/08
/22

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras amenințări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunță Bloomberg.