Interviu cu Dan Lungu despre viitor, selectia de la Paris si arta
https://www.ziarulmetropolis.ro/interviu-cu-dan-lungu-despre-viitor-selectia-de-la-paris-si-arta/

Deşi extrem de ocupat, Dan Lungu a avut amabilitatea de a îmi rãspunde la câteva întrebãri legate de parcursul literaturii în România. Scriitorul a deschis porṭile artei larg pentru toṭi cei care doresc sã afle câte o pãrticicã din marele univers al creaṭiei.      Andrada Vãsii: în primul rând felicitãri pentru selecṭia de la […]

Un articol de Andrada Văsii|4 ianuarie 2013

Deşi extrem de ocupat, Dan Lungu a avut amabilitatea de a îmi rãspunde la câteva întrebãri legate de parcursul literaturii în România. Scriitorul a deschis porṭile artei larg pentru toṭi cei care doresc sã afle câte o pãrticicã din marele univers al creaṭiei. 

 

 

Andrada Vãsii: în primul rând felicitãri pentru selecṭia de la Salonul Cãrṭii de la Paris 2013. Ce impact credeṭi cã are aceastã recunoaştere/invitaṭia primitã pentru literatura autohtonã ?

Dan Lungu: Deşi Salonul cărţii de la Paris nu este cel mai mare din Europa, este unul extrem de important, mai ales că noi românii avem o legătură specială cu Franţa şi cultura franceză. Practic, această participare ca ţară invitată vine în urma unui şir de reuşite ale Institutului Cultural Român de sub conducerea lui Horia Roman-Patapievici, după ce România a fost oaspete de onoare la Târgul de carte de la Madrid, Salonul de la Torino, iar pentru 2013 la Goteborg. Invitaţia de la Paris reprezintă o bună oportunitate pentru literatura română de a fi tot mai tradusă şi mai cunoscută, într-un spaţiu cultural prin excelenţă. Cu siguranţă vor apărea noi traduceri din română, iar critica literară va fi focalizată măcar jumătate de an pe literatura noastră, ceea ce nu este deloc puţin lucru!

A.V.: Ce ne puteṭi spune despre scriitorul Dan Lungu ? Ce îl inspirã ? Ce îi insuflã dorinṭa de scrie ? Ce îl motiveazã ?

D.L.: Cum spuneam şi cu altă ocazie, motivaţiile scrisului nu numai că sunt greu de decelat, dar cred că nici măcar nu sunt acelaeşi de-a lungul timpului la unul şi la acelaşi autor. Apoi, la drept vorbind, de ce ne-ar interesa în mod deosebit ce mână în luptă un autor? Important este ca de sub tastatura lui să iasă literatură de calitate, care să ne vrăjească… Altminteri, în ce mă priveşte, atunci când sunt destul de tensionat interior, mă inspiră orice: un abţibild, un nor, un autobuz aglomerat, o fotografie, o ştire ori o balegă în mijlocul străzii… Asta pentru că realitatea nu funcţionează decât ca decor al stărilor interioare.

A.V.: Se tot vorbeşte despre o generaṭie care nu mai consumã literaturã sau care nu mai participã activ la viaṭa culturalã. Credeṭi cã este adevãrat ? Credeṭi cã generaṭia tânãrã suferã de o lipsã de valori ?

D.L.: Cred că sistemul de valori se află în schimbare şi că însuşi conceptul de cultură suferă o transformare radicală. Generaţia tănără nu face decât decât să se adapteze şi să se formeze în acest context. Nu sunt alarmat. Aceasta fiindcă sunt convins că nu se poate supravieţui fără cultură. Cum spunea un prieten, un om fără cultură e ca o zebră fără dungi. Încercaţi să vă imaginaţi aşa ceva.

A.V.: Ce urmeazã dupã cãrṭi precum ‘’Cum sã uiṭi o femeie’’, ‘’Tovarãşe de drum’’,‘’Proza cu amãnuntul’’ ? La ce sã se aştepte cititorii dumneavoastrã ?

D.L.: Urmează un nou roman. Dar nu chiar imediat! Până la cel roman, este cald experimentul unui volum colectiv care se naşte acum pe Facebook, pe care îl coordonez împreună cu Maria Galan şi Amelia Gheorghiţă şi care se numeşte „Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii în comunism”. E un volum la care participa orice are ceva de povestit. Fragmentele din textele primite până acum pot fi citite pe http://www.facebook.com/distractiicomunism.

10
/02
/16

Pasionat de muzica clasică și de jazz, Gelu Nițu joacă într-un spectacol inspirat din viața unuia dintre compozitorii săi preferați, Paganini. Povestește despre cum a lucrat cu regizorul american Mick Davis, despre rolurile din teatru și despre relația cu publicul. 

30
/12
/15

Mihaela Drăgan (29 de ani), romă, actriță, feministă. A cunoscut, în anii din urmă, succesul în teatrul independent românesc, cu spectacole precum “Del Duma”, “La Harneală” sau “Gadjo Dildo”. Dar cine este, de fapt, Mihaela Drăgan? De unde vine? Și, mai ales, încotro se îndreaptă?

23
/12
/15

INTERVIU „Îmi plac cel mai mult genurile amestecate – dramediile”, spune actriţa Mihaela Sîrbu, cunoscută pentru roluri din filme-reper recente ale Noului Cinema Românesc, precum „Aferim!”, „Toată lumea din familia noastră” şi „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”. Un interviu special despre actoria de film.

03
/12
/15

DUBLU-INTERVIU Răzvan și Andreea Stoica sunt frați și muzicieni care împărtășesc aceeași pasiune. Locuiesc în Amsterdam și... mai peste tot în lume, pe unde au concerte. În seara asta îi puteți asculta la Sala Radio, într-un spectacol-eveniment: „Duo Stradivarius”. Răzvan și Alexandru Tomescu vor cânta la viorile Stradivarius, iar Andreea îi va acompania la pian.

29
/11
/15

„Alături de filme de festival, MUBI înseamnă și filme cult și clasice, așa că o bună parte din catalog conține nume sonore din istoria cinematografiei”, afirmă, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, Ioana Diaconu, reprezentanta pentru România a MUBI, platformă internaţională de filme.

28
/11
/15

MEMORIA CULTURALĂ Cine-şi mai aminteşte de „Răzbunarea haiducilor”, „Răpirea fecioarelor”, „Zestrea domniţei Ralu” sau de serialul de televiziune „Toate pânzele sus!”? În peste 40 de ani de film românesc, Colea Răutu a creat roluri memorabile. S-a născut pe 28 noiembrie 1912.

09
/11
/15

Cum arată programul unui artist de jazz de succes, pentru care „acasă” înseamnă Brooklyn, New York? Cât de important e să încalci regulile? Prin ce se aseamănă doina românească cu blues-ul american? Ne povestește pianistul Lucian Ban, într-un interviu inedit, sub formă de alfabet.