VIDEO Joia linguriţelor şi tipuri de nemurire la Milan Kundera
https://www.ziarulmetropolis.ro/joia-linguritelor-si-tipuri-de-nemurire-la-milan-kundera/

Librăria Cafe Kretzulescu şi Centrul Ceh au organizat săptămâna trecută o seară specială dedicată lui Milan Kundera, unul dintre cei mai renumiţi scriitori de origine cehă.

Un articol de Teodora Gheorghe|15 Aprilie 2013

Editura Humanitas şi Centrul Ceh au organizat săptămâna trecută la Librăria Cafe Kretzulescu o seară specială dedicată lui Milan Kundera, unul dintre cei mai renumiţi scriitori de origine cehă.

Evenimentul s-a desfăşurat de Joia linguriţelor, într-o atmosferă selectă, pe terasa Kretzulescu. Invitaţii serii au fost Marina Constantinescu, critic de teatru, Alex. Ştefănescu, critic literar, actorul Victor Rebengiuc şi Rene Kubasek, directorul Centrului Ceh.

Trei titluri noi au fost lansate în cadrul unei cuceritoare serii la editura Humanitas: „Gluma“, „Nemurirea“ şi „Ignoranţa“, semnate de Milan Kundera. Întâlnirea şi-a propus să îi aducă pe cititori mai aproape de lumea din care face parte autorul de origine cehă. Invitaţii ne-au vorbit, pe rând, despre viaţa şi opera scriitorului, conturând un portret controversat.

Izolarea lui Kundera

Milan Kundera s-a născut în 1929 la Brno, în Cehoslovacia, într-o familie din clasa de mijloc. A studiat muzicologia, inspirat de tatăl său. Pasiunea pentru acest domeniu se regăseşte şi pe parcursul scrierilor sale. Romanele lui Kundera au fost influenţate profund cel de-al Doilea Război Mondial şi de ocupaţia germană. Unele zvonuri au afirmat că scriitorul a colaborat cu poliţia secretă, însă acesta a negat acuzaţiile. Fire introvertită, Kundera a preferat să trăiască departe de agitaţia mediatică, ferindu-se de interviuri.

Tematica romanelor sale se învârte în jurul exilului şi al degradării sufleteşti, sub apăsarea unui regim politic auster. Marina Constantinescu, o fină cunoscătoare a universului kunderian, îl descrie pe Kundera ca fiind „inteligent, vanitos şi ludic“, având un stil „sofisticat, elitist şi polifonic“.

În „Gluma“, Criticul Alex Ştefănescu remarcă antiteza dintre gândirea artistică şi gândirea rigidă, obsesivă – apanaj exclusiv al securităţii. Când jocul alunecă în sfera politică, se transformă într-o anchetă şi totul se interpretează eronat, chiar şi o glumă.

„Ignoranţa“ aduce în prim-plan nostalgia încercată de protagonişti, doi emigranţi din Cehoslovacia, care se întorc acasă după căderea comunismului, în 1989. Exilul generează o dezumanizare subtilă a personajelor, care îşi caută frenetic eurile zdrobite. Reîntoarcerea nu are nimic din farmecul mitologic al odiseei lui Ulise, eroii ei uzaţi încercând mai degrabă să se recompună din piese de puzzle împrăştiate.

Nemurirea mare şi nemurirea mică

„Nemurirea“ este un roman cu puternice accente filosofice. Kundera ne invită să descoperim două tipuri de nemuriri. Astfel, există „nemurirea mică“, asociată cu omul de rând care îşi propune să rămână în amintirea urmaşilor, şi „nemurirea mare“, destinată artiştilor şi geniilor, ale căror creaţii dăinuie atât în mintea, cât şi în sufletul celorlalţi.

Scriitorul ceh construieşte o diversitate de tipologii umane cu o reală măiestrie, dovedind un simţ psihologic aparte. „La Kundera se simte efortul de a nu renunţa la inteligenţă“, ne spune Alex. Ştefănescu. Mi-ar fi frică să stau în raza lui. Ar înţelege totul despre mine“, adaugă zâmbind criticul.

La final, actorul Victor Rebengiuc a onorat audienţa cu pasaje din opera scriitorului, citite cu un glas candid şi totodată insinuant, presărat cu o notă de ironie inteligentă. Seara dedicată lui Milan Kundera s-a încheiat cu un mini-concert susţinut de Robin de la Robin and the Backstabbers.

28
/07
/19

Cea de-a șasea ediție a Festivalului Strada Armenească are loc anul acesta între 2 și 4 august și aduce în inima Cartierului Armenesc din București o serie de evenimente pentru întreaga familie. Expoziții și workshopuri, meșteșugari, tururi ghidate, delicii culinare, dansuri tradiționale și concerte de neuitat, toate vă așteaptă în cele trei zile de festival pe strada Armenească. Intrarea este liberă.

24
/07
/19

CRONICĂ DE CARTE Criticul de film Lucian Maier revine în atenţie cu o carte provocatoare, „Timp şi conştiinţă în cinema”, proaspăt apărută la Editura Eikon. Un titlu ambiţios. Şi o premisă la fel: renunţarea la o analiză exclusiv estetică a cinemaului şi trecerea la o analiză a filmului ca discurs.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

Page 5 of 97« First...34567...102030...Last »