Lupu. Un debut ambiţios, dar fără orientare şi ritm
https://www.ziarulmetropolis.ro/lupu-un-debut-ambitios-dar-fara-orientare-si-ritm/

CRONICĂ DE FILM Produs şi distribuit de Strada Film, lungmetrajul „Lupu”, debutul tânărului regizor şi scenarist Bogdan Mustaţă (n. 1975), reprezintă o tentativă, din păcate ratată, de desprindere de realismul predominant în cinematografia română a momentului.

Un articol de Ionuţ Mareş|1 octombrie 2013

CRONICĂ DE FILM Produs şi distribuit de Strada Film, lungmetrajul „Lupu”, debutul tânărului regizor şi scenarist Bogdan Mustaţă (n. 1975), reprezintă o tentativă, din păcate ratată, de desprindere de realismul predominant în cinematografia română a momentului.

Filmul propune o incursiune în lumea interioară a unui adolescent, Lupu, interpretat neconvingător de debutantul Mihai Vasilescu. Un univers în care realitatea este concurată, până la indistincţie, de oniric, amintiri şi proiecţii fictive, rezultate ale sensibilităţii adolescentine exacerbate şi ale unor momente de criză, cum ar fi pierderea tatălui şi întâlnirea cu o fată senzuală şi cu un bătrân singur.

Premise provocatoare şi ofertante, a căror punere în practică eşuează însă într-un film lipsit de orientare, impact şi, mai ales, ritm.

Lupu – treceri dintr-o lume în alta

Camera de filmat îl urmăreşte pe protagonist în peregrinările sale reale sau imaginare între mai multe apartamente: cel în care trăieşte cu mama (Carmen Ungureanu), cel în care o întâlneşte pe fata de care se îndrăgosteşte, Clara (Ada Condeescu), cel în care locuieşte un bătrân (Sergiu Nicolaescu, la ultimul rol) rămas singur după moartea soţiei (Camelia Zorlescu), dar şi cel în care comunică, în amintire, cu tatăl aflat pe patul de moarte (Costel Caşcaval).

Lupu

Costel Caşcaval, într-o scenă din filmul Lupu

Trecerile dintr-o lume în alta nu sunt semnalizate în vreun fel, iar între aceste universuri paralele nu există diferenţieri la nivelul imaginii sau al încadraturii. În general, încercarea de fluidizare a spaţiului şi a timpului este lăudabilă şi nu ar trebui să ridice probleme de înţelegere în rândul publicului, numai că executarea ei în „Lupu” ratează ţinta.

Lupu“ are germenii unul lungmetraj „altfel“

Bogdan Mustaţă nu face decât să-şi plimbe protagonistul, care este tot timpul impasibil şi tăcut, dintr-un loc în altul, fără ca deplasarea să aducă realmente plusvaloare dramaturgiei: Lupu o surprinde pe Clara asistând la masturbarea unui bărbat (chiar în secvenţa de început, deloc inspirată), o vede dezbrăcată alături de iubitul ei (Alexandru Potocean), pentru ca apoi să se mute împreună cu ea; are grijă de tatăl său; îl ajută pe bătrân cu mutatul televizorului; asistă la scene de tandreţe între mama sa şi noul ei partener.

La toate acestea, Lupu rămâne însă inert, de unde şi impresia că sugestia de schimbare din final survine forţat.

Lipsa psihologizării sau a elementelor capabile să producă empatizarea cu protagonistul sau, dimpotrivă, să determine respingerea sa nu reprezintă, în sine, o problemă. Semne serioase de întrebare apar însă atunci când Bogdan Mustaţă preia ideea scenelor „în care nu se întâmplă nimic” fără a-i da valoare cinematografică.

La tânărul cineast, în scenele în care nu se întâmplă nimic chiar nu se întâmplă nimic: camera întârzie nejustificat de mult asupra protagonistului – de aici şi lipsa sesizabilă a ritmului.

Citiţi şi: Filme de Corneliu Porumboiu, Bogdan Mustaţă şi Radu Jude, în competiţie la Festivalul de la Sarajevo

Deşi minimale, dialogurile sunt în mare parte artificiale, vehicule doar ale unor idei stereotipe, nu indicatoare ale unui limbaj veridic şi credibil, chiar şi în convenţia non-realistă propusă de regizorul-scenarist.

De asemenea, Bogdan Mustaţă cade, pe alocuri, în capcana senzaţionalismului ieftin: în afara scenei de început cu masturbarea (care nu este arătată explicit, dar care este reluată înspre final), tânăra jucată de Ada Condeescu apare, absolut gratuit, semi-dezbrăcată sau goală în mai multe secvenţe.

Lupu nu este un film catastrofal, aşa cum a fost, în prima parte a anului, „Puzzle” (r. Andrei Zincă). Debutul lui Bogdan Mustaţă are germenii unui lungmetraj „altfel”, care nu sunt însă fructificaţi la adevăratul potenţial.

Filmul Lupu intră în cinematografe din 4 octombrie. 

INFO

Lupu (România, 2013)

Regia: Bogdan Mustață

Cu: Mihai Vasilescu, Ada Condeescu

Rating: ●●○○○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

 

08
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Alegoria nu e un gen cinematografic uşor. Mai ales când e vorba de una deopotrivă existenţială şi politică, aşa cum se vrea "Spiritele din Inisherin".

05
/02
/23

Cele trei cărţi de cronici de film publicate de Romulus Rusan în anii `70-`80 au fost reeditate recent, într-un singur volum şi într-o ediţie de lux, în seria de autor pe care i-o dedică Editura Spandugino. O apariţie demnă de a fi salutată şi un bun pretext de recitire.

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.