Nadiana Sălăgean: „Publicul de la Metropolis merge la teatru săptămânal, deci e un public deștept și educat”
https://www.ziarulmetropolis.ro/nadiana-salagean-actrita-publicul-de-la-metropolis-este-un-public-care-merge-la-teatru-saptamanal-deci-un-public-destept-si-educat/

INTERVIU Actriţa Nadiana Sălăgean este cunoscută spectatorilor de la Teatrul Metropolis din spectacolul de mare succes „Jake şi femeile lui” (regia: Claudiu Goga).

Un articol de Andrei Crăciun|16 aprilie 2019

Jucați de multă vreme (și) la Teatrul Metropolis din București. Cum au trecut acești ani?
Sunt, cred, trei ani, care au fost cei mai prolifici din viața mea de actriță, pentru că, pe lângă Jake și femeile lui, am intrat în multe alte spectacole, în care am avut norocul să joc roluri extrem de ofertante și care-mi plac foarte mult.

Ce a însemnat în cariera dumneavoastră Teatrul Metropolis? Ce înseamnă Jake și femeile lui în istoria personală?
În cariera mea, acest spectacol a însemnat întâlnirea cu un gen de personaj care nu mi-a fost la îndemână, care m-a adus de vreo două ori în pragul disperării, și la care am muncit mai mult decât pentru alte roluri mai mari ca întindere. În istoria personală, mai în glumă-mai în serios, i-am spus regizorului acestui spectacol, Claudiu Goga, că unul dintre lucrurile foarte bune pe care le-a făcut a fost că a legat o prietenie foarte frumoasă între șase actrițe de vârste diferite.

Ștefan Bănică Jr., Nadiana Sălăgean și Andreea Vasile, în „Jake și femeile lui”, în regia lui Claudiu Goga, la Teatrul Metropolis

Cum este publicul de la Teatrul Metropolis? Ce este special la acest teatru?
Publicul de la Metropolis merge la teatru săptămânal, deci e un public deștept și educat.

Ca spectator ați umblat pe la Metropolis? Ați văzut ceva ce v-a plăcut pentru totdeauna?
Cel mai mult mi-a plăcut Și alb și negru și gri, text și regie de Mimi Brănescu. Dar pentru că ai folosit cuvântul totdeauna, atunci e monologul doamnei Carmen Tănase din acest spectacol.

Spuneți-mi cele mai frumoase și mai caraghioase întâmplări trăite la Metropolis?
Eram în cabină cu fetele la pauza spectacolului Jake și femeile lui. Fiecare făcea câte ceva; pudră, ruj, selfie-uri, gălăgie multă… Mă rog, cum e când sunt multe fete la un loc. Eu îmi făceam părul cu ondulatorul. Pauza era pe final, eu deși trebuia să intru în scenă în două-trei minute nu mă puteam smulge din fața oglinzii, și tot mai găseam câte o șuviță de ondulat. Se aude vocea regizorului tehnic, care mă anunță că trebuie să intru, vreau să scot ondulatorul din priză, mă împiedic, apăs pe un buton greșit, mi se prinde jumate din păr în ondulator, nu pot să-l smulg, eu nu am cum să intru decât, eventual, cu ondulatorul agățat de capu’ meu, toată lumea râde, disperarea mea crește. Singura posibilitate era să vină cabiniera cu o foarfecă și să taie. Ceea ce s-a și întâmplat. Cu multe smocuri de păr curgând din mine, intru în scenă și-mi dau seama ce replică aveam de zis: zNu mai suport. Tu nu vezi că a început să-mi cadă și păru’?”. O zic, îmi înfig mâinile în păr și încep să scot fâșii-fâșii de șuvițe, Ștefan (Bănică) râde și nu înțelege nimic, publicul râde, culisele râd, toată lumea fericită. Eu m-am tuns scurt, și-am plâns până mi- a crescut părul la loc.

Povață pentru tinerii care urmează să aibă primul lor spectacol la Metropolis?
Știu că e o banalitate, dar cred că merită și e ofertant să te bucuri de fiecare rol care-ți iese-n cale.

I-am spus regizorului acestui spectacol (n.r. – Jake și femeile lui), Claudiu Goga, că unul dintre lucrurile foarte bune pe care le-a făcut a fost că a legat o prietenie foarte frumoasă între șase actrițe de vârste diferite. (Nadiana Sălăgean, actriță)



18
/08
/14

Nevoia de teatru este tocmai nevoia de viaţă adevărată. Un actor îşi cercetează sufletul cu ceva vreme înainte de spectacol, petrecând puţin timp cu el însuşi, dezlegându-se de nebunia vieţii cotidiene. Îşi cercetează sufletul precum un vânător arma înainte de a pleca la vânătoare şi exact în clipa în care intră pe scenă ştie că e capabil de orice.

15
/08
/14

Alexandra Penciuc și Mariana Cămărășan, regizoarele spectacolului de teatru independent "Cui i-e frică de Virginia Woolf?", care se joacă de șapte ani cu aceeași distribuție, vorbesc despre descoperirile de care au avut parte lucrând împreună, despre transformările spectacolului și despre lucrurile care îi mențin vie energia.

23
/07
/14

După realizarea scenografiei pentru multe producții românești și pentru coproducții internaționale, Mihaela Ularu, mama actriţei Ana Ularu, a revenit la prima pasiune a sa, teatrul, realizând costumele din spectacolul independent „În parc”, scris şi regizat de Radu Iacoban, cu Ana Ularu/Rodica Lazăr și Istvan Teglas în distribuţie.

15
/07
/14

Andreea Bibiri spune că în teatru nu există democrație. Mărturisește că regizorul care a influențat-o cel mai mult a fost Liviu Ciulei și vorbește despre prima ei colaborare cu actorul Marius Manole, într-un spectacol „un pic cam personal“, „Cremă de zahăr ars. Astăzi îi spunem dragoste“.

15
/07
/14

INTERVIU. Aflat la prima ediţie, festivalul Ceau, Cinema! (17-20 iulie) îşi propune să apropie publicul de filmul european, într-o oraş fără nici un cinematograf de stat funcţional, dar cu ambiţii de capitală culturală: Timişoara. Pentru a afla ce înseamnă un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu iniţiatorul şi organizatorul principal: copywriterul şi criticul de film Lucian Mircu.

Pagina 30 din 38« Prima...1020...2829303132...Ultima »