Omul perna – frumuseţe întunecată şi potrete răsturnate
https://www.ziarulmetropolis.ro/omul-perna-frumusete-intunecata-si-potrete-rasturnate/

„Omul pernă“ este un spectacol plin de forţă, în care patru tineri absolvenţi dau strălucire unui text dur şi captivant al englezului Martin McDonagh (tradus de Ionuţ Grama).

Un articol de Elena Simion|26 septembrie 2013

„Omul perna“ este un spectacol plin de forță, în care patru tineri absolvenți dau strălucire unui text dur și captivant al englezului Martin McDonagh (tradus de Ionuț Grama).

CRONICĂ DE TEATRU Spectacolul de licenţă al studenţilor Rareş Andrici, Cosmin Dominte, George Lepădatu şi Tudor Andronic, coordonat de asistentul universitar Ion Florin Grigoraş şi de profesorul coordonator de an Adrian Titieni, este o provocare artistică atât pentru actori, cât și pentru public. Spectacolul poate fi văzut în această sâmbătă, pe 28 septembrie, la Godot Café Teatru, de la ora 18.00.

„Omul pernă“ de Martin McDonagh este o dramă întunecată care se petrece într-un stat totalitar al cărui nume nu este specificat. Piesa începe într-o cameră de interogatoriu a unei secții de poliție, în care doi ofițeri, Tupolski şi Ariel interoghează un om pe numele său Katurian, în legătură cu nişte crime recente ce au avut ca victime copii.

Omul perna: câştigă o invitaţie la spectacolul de la Godot Cafe Teatru!

Katurian este scriitor, autorul unor povești șocante. Unele dintre ele prezintă în mod explicit moartea unor copii, modalitățile în care aceștia mor fiind identice cu cele prezentate în poveștile lui Katurian. De asemenea, polițiștii îl interoghează și despre fratele său Michal, care este prezentat ca fiind o persoana ce „se prinde mai greu”. Pe parcursul interogării, Katurian este forțat să explice mai multe povești scrise de el, despre care polițiștii cred că au legătură directă cu crimele.

omul perna

George Lepădatu şi Rareş Andrici, într-o scenă din spectacolul Omul perna

Printre aceste povești se află „Omuleții din mere”şi „Povestea orașului de pe râu”, povești care descriu cu acuratețe modul în care au murit cele mai recente victime, în cazul de faţă doi copii, Andrea Jovacovic şi Aaron Goldberg. De asemenea, Katurian vorbeşte despre copilăria sa şi despre momentul în care şi-a ucis părinții (sufocându-i cu o pernă), după ce a aflat că aceștia l-au torturat pe fratele său, Michal, timp de 7 ani.

Katurian susține nevinovăția sa și a fratelui său până în punctul în care cei doi polițiști îl torturează și apoi îi izolează pe amândoi într-o altă cameră, în secție. În acea cameră scriitorul află ceva care îl şochează şi care schimbă total deznodământul propriei vieţi.

O provocare artistică: Omul perna

Publicul este șocat de poveste, privește curios și uneori încruntat, dar nu scapă nimic din jocul celor patru tineri. Fiecare gest este un indiciu, o trimitere către resorturile intime care duc la faptele personajelor. Suspansul specific anchetelor polițiste este presărat cu umor, mai ales în replicile celor doi ofițeri. Totuși, acest umor, uneori negru, are rolul de supapă, eliminând tensiunea ajunsă la apogeu.

Intepretarea celor patru actori este impresionantă, prin raportare la tinerețea lor. Acest fapt este confirmat şi de premiile obținute: premiul pentru cel mai bun spectacol, premiul pentru cel mai bun actor în rol principal și nominalizare pentru cel mai bun rol secundar la Gala Absolvenților UNATC 2013, precum și premiul pentru cel mai bun actor în rol principal și nominalizare pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Teatrului Studențesc „În Culise”.

Fiecare personaj trăiește o dramă ascunsă, iar adevărata dimensiune sufletească a fiecăruia este vizibilă abia în final. Katurian, Michal, Tupolski și Ariel sunt copii traumatizați care își camuflează suferința în diferite moduri. Katurian este desprins de lumea reală și trăiește doar pentru actul artistic: „Singura datorie a unui scriitor este să spună o poveste”.

Poveștile sale dramatice transpun propria suferință, el fiind convins că „în realitate nu există final fericit”. Michal își vede crimele ca pe o salvare. De ce? Pentru că „toți copiii duc o viață îngrozitoare”. Cuplul polițist bun-polițist rău va fi răsturnat în final, iar Ariel salvează scrierile lui Katurian, nu doar copiii aflați în pericol. Astfel, el devine și un geamăn bun al omului-pernă.

Spectacolul aduce multă frumusețe întunecată, multă dramă și sensibilitate, într-o lume desprinsă de real, dar în care fiecare încearcă să își găsească izbăvirea. „I-ai mulțumit lui Dumnezeu pentru că ai fost și pentru că ești mai ciudat?”spune un personaj. Ultima scenă din Omul perna nu este deloc relaxantă, dar lipsa unui final fericit îi lasă spectatorului o mulțime de întrebări în minte.

Dacă v-a plăcut articolul, urmăriţi-ne şi pe Facebook!

INFO

OMUL PERNA

► KATURIAN: Rareș Andrici
► TUPOLSKI: Cosmin Dominte
► ARIEL: George Lepădatu
► MICHAL: Tudor Andronic
REGIE: Florin Ion Grigoraș
TRADUCERE: Ionuț Grama
SCENOGRAFIE: Cătălin Manea
LIGHT DESIGN: Andrei Raicu
SOUND DESIGN/AFIŞ: Alexandru Bădeliță
FOTO/VIDEO: Florina Dumitrache
DURATA: 2h

Premii:

* Premiul pentru cel mai bun spectacol – Gala Absolvenților UNATC 2013
* Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal – Gala Absolvenților UNATC 2013
* Nominalizare pentru cel mai bun rol secundar – Gala Absolvenților UNATC 2013
* Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal – Festivalul Teatrului Studențesc „În Culise”
* Nominalizare pentru cel mai bun spectacol – Festivalul Teatrului Studențesc „În Culise”

Foto din Omul perna – Mihaela Petre

16
/01
/16

Cabaretul cuvintelor, spectacolul a cărui premieră recentă a deschis stagiunea actuală de la Sala Mare a Teatrului Naţional ieşean, se va bucura de prezenţa în rândul spectatorilor a autorului însuşi, scriitorul Matei Vişniec, cel mai jucat dramaturg român în străinătate.

16
/01
/16

UNITER – Uniunea Teatrală din România anunţă cu tristeţe dispariţia actorului THEODOR DANETTI (23 AUGUST 1926 – 16 IANUARIE 2016), pe scena teatrului şi filmului românesc din anul 1955.

16
/01
/16

CRONICĂ DE FILM Deşi o vizionare pe un cât mai mare ecran de cinema nu e de lepădat, „The Revenant”, noul film al lui Iñárritu, suferă de mania monumentalităţii: fiecare secvenţă pare realizată pentru a asalta spectatorul printr-un naturalism care devine un simplu scop în sine, nu un mijloc spre altceva.

16
/01
/16

Teatrul Naţional din Bucureşti anunţă, vineri 22 ianuarie, de la ora 20.00, pe scena Sălii Studio, premiera RECVIEM, una din piesele de mare impact din dramaturgia lui Matei Vişniec, în viziunea unuia dintre regizorii de vârf ai teatrului românesc, Alexandru Dabija.

15
/01
/16

„Muzică, prin fond şi prin formă, poezia lui Eminescu nu mai are nevoie de nici o altă melodie”, spunea criticul şi istoricul literar Garabet Ibrăileanu, încercând să sublinieze ideea, adevăratră în fond, că muzicalitatea poeziei eminesciene, excepţională, îşi este suficientă sieşi. Cu toate acestea, nu puţini au fost artiştii români care, de-a lungul anilor, au pus pe muzică câteva dintre cele mai cunoscute poezii eminesciene.

15
/01
/16

Nana Mouskouri va susține un concert la Sala Palatului, pe 5 martie, evenimentul fiind cuprins în turneul "Happy Birthday". Recitalul artistei, care va fi acompaniată de instrumentiști francezi, va cuprinde șlagărele care au făcut-o celebră.

15
/01
/16

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Centrul Cultural Casa Artelor sector 3 organizează, astăzi, cu începere de la ora 19,00, recitalul extraordinar de poezie și muzica intitulat Eminescu — om, geniu și sfânt. Recitalul va fi susținut de către doi mari artiști ai scenei românești, renumitul actor Dorel Vişan şi apreciatul muzician Ionu - Bogdan Ștefanescu, singurul artist din România care cânta pe Flautul de Aur Muramatsu.