Pius Sérvien, fondator al esteticii matematice
https://www.ziarulmetropolis.ro/pius-servien-fondator-al-esteticii-matematice/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Din zecile de români formaţi în şcolile franceze se desprinde figura unică a lui Şerban Coculescu (Pius Sérvien), fiul lui Nicolae Coculescu, profesor de astronomie, fondatorul Observatorului astronomic de la Bucureşti.

Un articol de Georgeta Filitti|8 aprilie 2017

A învăţat la liceul St. Louis din Paris şi aptitudinile sale excepţionale s-au îmbinat admirabil cu pedagogia din Hexagon. Lucrând câte 10 ore pe zi, îşi trece două bacalaureate în chip strălucit iar sfera lui de interes acoperă matematica, chimia, filosofia, astronomia; corespondenţa purtată cu tatăl său aflat la Bucureşti e oglinda perfectă a răstimpului şcolarităţii. „Muzica a devenit pentru mine un viciu”, Enescu „m-a făcut să intru în vibraţie într-un mod aproape patologic”, „de  câte ori îmi cade în mână o formulă matematică uit de toate şi mă cufund cu voluptate în calculele mele”, scria el părintelui iar un profesor, uimit de spiritul său creator declara încântat: „este meseria noastră de a fi depăşiţi”. Şi într-adevăr, învăţăcelul şi-a întrecut maeştri. Compune lieduri cărora le dă nume cu rezonanţă astronomică; în 1923 scoate volumul de versuri Clepsidra, îşi ia doctoratul în literatura franceză cu teza Proza metrică a lui Rousseau, face lucrări practice de astronomie la Institutul Curie (din 30 de studenţi, 6 erau români) şi dobândeşte tot acolo un „certificat în radioactivitate”. În 1926 îşi ţine prima lecţie la Collège de France iar gazdele constată: „P.S. trece fără efort de la elenism la literatură comparată, de la medievistică la matematici superioare”. Peste un an, teza lui Ritmurile ca introducere fizică în estetică. Noi metode de analiză şi aplicarea lor în muzică la ritmurile limbii franceze şi la metrica doriană face senzaţia. R.M. du Gard declară că P.S. e printre primii zece francezi cu o mare strălucire poetică, după ce citeşte Eseul asupra ritmurilor tonice ale limbii franceze. Şi cele 30 de poeme în limba franceză îl vor vor fi clasat aşa de sus în preţuirea contemporanilor.

A publicat peste 100 de articole în „Revue de Paris”, „Revue philosophique”, „Encyclopédie française”, „Nouvelles littéraires” iar volumul său de versuri Orient (1944) a cunoscut în doi ani patru ediţii cu un tiraj de 18 000 exemplare.

A fondat o colecţie de Studii estetice şi alta referitoare la Limbajul ştiinţific. Înţelepciune şi poezie, Hazard şi probabilităţi, Artistul sunt volume care i-au adus omagierea din partea unor spirite luminate ale Franţei. Academicianul Paul Valéry declara că P.S. a contribuit la dezvoltarea relaţiilor internaţionale româno-franceze iar preşedinţii Franţei René Coty şi Charles de Gaulle l-au preţuit în chip deosebit.

Realizat plenar în societatea franceză (al cărei cetăţean a devenit în 1949) P.S. a păstrat toată viaţa nostalgia ţării natale. Şi aceasta s-a exprimat nu doar în paragrafele româneşti din corespondenţa cu tatăl său (unde nu lipsesc oltenismele atât de savuroase cu folosirea perfectului simplu!) ci şi în încercările repetate de a obţine o catedră în România. Din păcate, singura recunoaştere a fost alegerea ca membru al Academiei Române de ştiinţă (în 1936), instituţie desfiinată însă numai după trei ani, ca şi publicarea câtorva poezii în reviste româneşti.

Cavaler al Legiunii de Onoare, fondator al esteticii matematice, Pius Sérvien rămâne o glorie a Franţei. Românii au datoria recuperării moştenirii sale spirituale. Şi dacă întreaga sa operă e accesibilă francofonilor de la noi, corespondenţa purtată cu tatăl său, în mare parte inedită, e un model ce ar trebui să devină manual de comportament pentru generaţiile în formare de astăzi. Ea cuprinde atât mărturii ale metodelor de educare a elevilor şi studenţilor ce s-au dovedit atât de eficiente cât şi felul cum a răspuns tânărul român, seriozitatea, ambiţia şi setea deosebită de cunoaştere la provocările dascălilor francezi.



03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.