„Protestează împotriva statului” sau „Protestează la adresa statului”? Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/protesteaza-impotriva-guvernului-sau-protesteaza-la-adresa-guvernului-cum-e-corect/

Nici că au existat vremuri mai prielnice protestelor. Motive de protestat are toată lumea. Timpul şi-a ieşit din matcă, vorba Marelui Will, iar oamenii îşi ies din pepeni din ce în ce mai des.

Un articol de Monica Andronescu|10 decembrie 2022

Toamna anului 2020. Se răcorește și mai ales persoanele ajunse la vârsta a treia colindă piețele în căutarea viitoarelor murături. Toamna asta, pensionarii, căci mai ales lor le e drag acest obicei, le culeg cu… masca pe față. Tot cu mască de protecție ar trebui să urce și în autobuzul care îi duce la piață. Dar unii se opun din varii motive. Alții vor chiar să protesteze „împotriva măștii”, cum citim în publicații și auzim în jur. În tramvai și în autobuz, mai ales dimineața, auzi că toată suflarea protestează „împotriva guvernului, împotriva președintelui, împotriva măsurilor sanitare” etc. etc. etc. Deschizi presa și citești, oriunde te-ai afla: „Poliția din Berlin a oprit protestul activiștilor împotriva măștii…” (www.ziarulfinanciar.ro), „Protest împotriva lui Gigi Becali” (www.digisport.ro), „Polițiștii francezi protestează împotriva Guvernului” (www.forbes.ro).

„Protestați, protestați, dar nu picați în capcană!” îți spui în gând. O capcană… gramaticală, nu vă gândiți la altceva! Și zâmbiți: în ziua de azi, să te gândești la o capcană… gramaticală e un… lux!

Și care ar fi capcana… protestelor? Nu, nu ele sunt capcana! Pentru democrație, ele sunt necesare ca aerul pentru om. Ca mai mereu, cuvintele întind capcane. Ele fac și desfac realități și oameni. Ele trădează oameni. Și felul cum folosim „protest” și „a protesta”, azi pe buzele tuturor, ne trădează.

Pentru că ne pândește cu un pleonasm. E simplu. „A protesta împotriva” și, respectiv, „protest împotriva” sunt pleonasme. De ce? Pentru că „a protesta” înseamnă „a manifesta o împotrivire faţă de ceva, a-și exprima dezaprobarea față de ceva, a se opune”. Așadar, protestăm „la adresa guvernului”, nu „împotriva guvernului”. Exprimarea corectă din punct de vedere gramatical ar fi sunat, deci, puțin altfel: „(…) protestul activiștilor la adresa măștii”, „Protest față de Gigi Becali” sau „Polițiștii francezi protestează la adresa guvernului”. Altfel, pe scurt, dacă „a protesta” înseamnă „a te împotrivi”, sens moștenit de la străvechiul „protestari” din latină, cum te-ai putea „împotrivi împotriva”?

Un lux, carevasăzică, să te ocupi de arta cuvintelor, fundamentală în societate! Chiar și sau mai ales într-o societate în care totul se amestecă precum în Turnul Babel – ideile și, prin urmare, cuvintele, o societate care cultivă asiduu aparențele și are nevoie de proteste pentru a-și păstra sănătatea șubredă. Protestați, protestați, dar nu „împotriva neregulilor”, ci „la adresa neregulilor”!

23
/01
/20

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

17
/10
/19

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

22
/11
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

26
/09
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.