Regina Maria: un portret subiectiv
https://www.ziarulmetropolis.ro/regina-maria-un-portret-subiectiv/

Cu siguranţă nu se poate purta o discuţie despre feminitate, despre generozitate, despre curajul asumării şi despre distincţie fără a o aminti pe regina Maria, suverana României. Un articol de Simona Preda, istoric şi lector al Fundaţiei Calea Victoriei.

Un articol de Ziarul Metropolis|10 mai 2021

Destinul reginei Maria, altruismul, generozitatea, inteligența, rafinamentul și frumusețea – calități pe care le-a așezat în slujba Coroanei României – au făcut din ea una dintre cele mai cunoscute și mai îndrăgite personalități ale secolului în care a trăit. Încă din timpul vieții a beneficiat de un mit puternic, a fost adorată și considerată una dintre cele mai frumoase regine, iar pentru România, regina Maria a fost un ambasador irezistibil, care, grație calităților sale, a știut să dăruiască acestei țări cea mai frumoasă parte a sufletului.

Curajul reginei Maria în război n-a ținut seama de epidemii, fiind alături de soldați, încurajând, susținând, vizitând tranșeele, aducând alinare bolnavilor de tifos și gripă spaniolă, protejând orfanii și copiii din satele sărace ale Moldovei. A sprijinit Crucea Roșie și a corespondat cu șefi de stat. Despre regina Maria – omul care a dat un chip României la Conferința de Pace de la Paris – s-a scris mult și, cu siguranță, mai sunt multe lucruri de descoperit. Jurnalele ei de la Arhivele Naționale ale României sunt încă în curs de traducere, iar faptele de curaj, de diplomație și de patriotism pe care această femeie – englezoaică la origini – le-a realizat pentru țara noastră stârnesc recunoștința tuturor.

Frumoasă, hotărâtă, conștientă de admirația pe care o stârnea atunci când apărea îmbrăcată în costumul popular românesc, regina Maria, soția regelui Ferdinand al României, a fost unul dintre acei oameni providențiali pe care poporul i-a iubit fără rezerve. Figură emblematică a Primului Război Mondial – regina Maria a fost suverana prin excelență. Mereu aproape de oameni, în mijlocul lor, implicându-se în cauze sociale, susținând imaginea României și a regalității. Prin inteligența, charmul și curajul de care a dat dovadă, s-a impus posterității ca unul dintre cele mai iubite modele de feminitate din întreaga noastră istorie.

Statutul regal al acestei femei extraordinare – dincolo de provocările pe care le-a trăit și de dramele cu care s-a confruntat de-a lungul vieții sale – nu a fost lipsit de valorile feminității. A fost o regină elegantă, iubitoare de bijuterii, de piese de artă, de frumos. În plus, regina Maria nu a ezitat să se lase fotografiată urcând la bordul unui avion în costum de pilot, a folosit analgezic în timpul nașterii într-o vreme în care ideile despre emancipare pătrundeau greu, fuma, călărea ca o amazoană și chiar a făcut reclamă unui parfum, „Mon Boudoir”, produs de Casa Houbigant.

Bijuteriile sale fabuloase, safire, perle și diamante – moștenire de familie de la mama sa, Marea Ducesă Maria Alexandrovna, sau primite de la regele Ferdinand, au stârnit admirație în întreaga lume. S-a împodobit întotdeauna cu multă distincție iar creațiile pe care le-a purtat – atât ținutele cât și podoabele – au fost realizate de cele mai în vogă case ale timpului său.

Simona Preda este istoric și lector la Fundația Calea Victoriei, unde susține evenimentul online Bijuteriile Reginei Maria.

Regina Maria nu a ezitat să se lase fotografiată urcând la bordul unui avion în costum de pilot, a folosit analgezic în timpul nașterii într-o vreme în care ideile despre emancipare pătrundeau greu, fuma, călărea ca o amazoană și chiar a făcut reclamă unui parfum, „Mon Boudoir”, produs de Casa Houbigant.

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.