„Regina Maria”: Femeia, diplomatul, simbolul, dar și o altfel de Românie
https://www.ziarulmetropolis.ro/regina-maria-un-spectacol-despre-femeia-diplomatul-simbolul-dar-si-despre-o-altfel-de-romanie/

 „Vreau să vă port într-o lume care nu trebuie uitată. Priviţi, ascultaţi, gândiţi şi mai ales nu uitaţi. Aşa am fost noi.” Cu aceste cuvinte deschide Regina ghidajul ei printre amintirile şi evenimentele de la începutul Primului Mare Război, prezentate în „Regina Maria” la Teatrul Metropolis.

Un articol de Cristina Enescu Aky|18 martie 2019

Spectacolul spune o poveste foarte umană despre această personalitate magnetică și impresionantă, și despre valurile vremurilor ei. Într-adevăr, această montare a cărei direcție de scenă o semnează actorul Alexandru Bindea (care face parte și din distribuție) este un spectacol cu intenție și direcție: pe de o parte e o invitație de a (re)descoperi aceste personaje aproape legendare ale istoriei și culturii noastre, dar totodată și de a reflecta la o Românie cu oameni, caractere, principii destul de diferite de cele ale zilelor noastre.

„Regina Maria” a avut premiera la Teatrul Metropolis spre sfârșitul anului centenar, și este unul dintre puținele texte și producții ce au readus în atenția publicului de teatru rolul fundamental al acestei personalități absolut fascinante, cu o importanță uriașă în crearea României așa cum o avem astăzi. Spectacolul dă culoare și viață dedicația ei cvasi-misionare față de România, și totodată țese imaginea legăturilor, energiilor și caracterelor unor personaje care au gravitat în jurul Reginei în anii de început ai Primului Război Mondial: cei doi regi, prim-ministrul Franței Clemenceau, ambasadorul austro-ungar von Czernin și generalul francez Berthelot.

Odată cu Manuela Hărăbor, pe scena Teatrului Metropolis pășește o femeie, un diplomat, o Regină Maria ce emană cu fiecare mișcare multă emoție și finețe, dar deopotrivă și o determinare și forță interioară parcă din altă lume – o lume cu vibrația căreia parcă ne ia ceva timp să ne (re)obișnuim, chiar și din cadrul convențional al sălii de teatru. Este lumea în care mai existau oameni politici interesați în primul rând de binele țării, mai exista puterea cuvântului dat și cea a onoarei, o lume în care profitul individual nu era unicul motor al implicării social-politice, iar sentimentul responsabilității față de țară și Dumnezeu nu căzuse încă în desuetudine. Eleganța Reginei emană nu doar din ia superbă, din paftalele și salba pe care le poartă, sau din prezența scenică unduitoare dar fermă a Manuelei Hărăbor, ci încă și mai mult din modul în care îi confruntă pe toți cu iscusință de amazoană, reușind să rămână în același timp sensibilă și foarte umană.

Pe alocuri, Regina pare să joace aici cartea subterfugiilor feminine și a șantajelor emoționale ceva mai mult decât s-au obișnuit să vadă în caracterul lui Missy cei care i-au citit memoriile și descrierea din amintirile contemporanilor. Manuela Hărăbor reușește însă conturarea unora din trăsăturile cele mai cunoscute ale Reginei: împletirea măiastră dintre un spirit dârz și o feminitate seducătoare care a cântărit greu în numeroase momente-cheie ale politicii naționale și internaționale.

În interpretarea lui Cristian Moțiu, Regele Ferdinand are ceva din determinarea dar și din moliciunea de caracter ce se spune că îl caracterizau. Un om politic consumat pătimaș de simțul datoriei față de țară, mai taciturn și introvertit decât Regina, însă la fel de dedicat țării sale de adopție – iată cu adevărat un personaj greu de digerat de către publicul român al anului 2019. Riscă să ne pară teatral și neverosimil tocmai pentru că e atât de diferit de ceea ce trăim astăzi. Poate în asta constă și principala provocare a unui astfel de text și de spectacol: Teatrală, neverosimilă, ridicolă nu este oare mai degrabă viziunea noastră asupra lumii?..

Celălalt rege, crepuscularul Carol I, capătă prin Gavril Pătru aura unei faste eminențe cenușii. Relația lui cu tinerii căsătoriți, Maria și Ferdinand, a depășit perioada confruntărilor tensionate. Carol descoperă în viitoarea Regină Maria o forță căreia îi prevede un destin fabulos, iar Maria pare a fi (mai mult decît Fernando) moștenitoarea energiei bătrânului monarh.

Prim-ministrul Franței, Clemenceau (Costel Constantin) este unul din personajele-forță ale spectacolului, și vădește toată versatilitatea, șiretenia dar și curtoazia politicianului francez. Șarmant cu intenție, șăgalnic cu direcție și mare maestru al scrimei non-verbale, acest Clemenceau este, cel puțin alături de Regina Maria și de Von Czerny, un puternic stimulent pentru curiozitatea de a merge, după spectacol, la cărți și site-uri de informare legat de adevăratele evenimente și personaje prezentate aici. Ceea ce este mai mult decât au reușit să stârnească nenumărate evenimente din anul centenar. Și-apoi, cum să nu iubești personajul lui Costel Constantin când spune cu ingenuitate lucruri precum „Eu îmi scot pălăria în fața poporului român, dar în fața politicienilor români mi-o pun la loc”?

Marele prieten al României, generalul Henri Berthelot (Dan Aștilean) este un munte buăvoință și solicitudine. Entuziasmul și convingerea cu care încearcă să îl înduplece pe Ferdinand ca România să continue luptele declanșează din partea Regelui o stupefiantă descriere a țării epuizate de război. Și totuși o Românie care, în ciuda lipsurilor, a demonstrat curaj. O tempora, o mores.

Alexandru Bindea (care semnează și direcția de scenă a spectacolului) este ambasadorul austro-ungar, contele von Czernin, unul dintre cele mai sclipitoare personaje ale spectacolului. Adorabil de arogant, sarcastic plin de eleganță, „scrimeur” priceput în duelurile de idei cu Regina, Contele e personificarea și simbolul tuturor acelor dăți când Marile Puteri s-au jucat cu România ca valurile cu o barcă de hârtie. Costel Constantin și Alexandru Bindea sunt un cuplul-forță de interpretare în acest spectacol, și reușesc să sporească veridicitatea și substanța spectacolului.

Scenografia semnată de Mihaela Popescu (tablouri cu aspect ieftin pe pereții îmbrăcați cu tapet pe alocuri decolorat, câteva piese de mobilier și obiecte de porțelan nu de lux) contrastează într-un sens cu anturajul înalt și gravitatea evenimentelor, dar susține accentul pus de text pe caractere și relațiile dintre ele. Și, poate, e în ton cu vremurile descrise: austere, de privațiuni materiale și cu mult dramatism, dar luminate de caractere și personalități excepționale.

„Regina Maria” este un spectacol care va fi cu siguranță savurat în mod diferit de cei tineri, mai puțin știutori sau interesați de istorie, și de cei mai în vârstă sau mai bine documentați. Pentru cei care măcar ocazional au fost atrași de personalitatea Reginei și de istoria monarhiei românești, împletită cu istoria țării, este o poveste frumos pusă în scenă și un binevenit impuls spre a afla mai multe despre acești oameni extraordinari și vremurile lor impresionante.

 

REGINA MARIA

Text: Constantin Venerus Popa

Direcția de scenă: Alexandru Bindea
Scenografia: Mihaela Popescu

Distributie:
Maria: Manuela Hărăbor
Clemenceau: Costel Constantin
Carol I: Gavril Pătru
Berthelot: Dan Aștilean
Ferdinand: Cristian Moțiu
Von Czernin: Alexandru Bindea
Copilul: Maria Blaj

www.teatrulmetropolis.ro

 

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).