„Șefa la raion?” sau „Șefa raionului”? Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/sefa-la-raion-sau-sefa-raionului-cum-e-corect/

Social media a schimbat comunicarea, exprimarea și chiar scrierea. Caracterul oral și colocvialitatea, semn de libertate, permit o mulțime de libertăți.

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

„Lună de miere”, „lacrimi de crocodil” și „fiasco”. Nu, nu există nicio legătură (directă…) între cele trei expresii, dar pe toate le folosim destul de des în viața noastră de zi cu zi. Fiecare dintre ele are însă în spate o poveste. Ziarul Metropolis vă oferă lunar povești despre cuvinte.

Împăratul roman Vespasian, găsind vistieria goală după domnia lui Nero, nu s-a dat în lături de la niciun mijloc pentru a strânge bani. Iar unul dintre acestea, rămas în istorie, a fost taxa pe toaletele publice.

Scriitorul Radu Paraschivescu a publicat recent, la Editura Humanitas, o nouă colecţie de perle: „Noi vorbim, nu gândim“, plină de intervenţii dure la gleznele firave ale limbii române.

Ziarul Metropolis, cotidian cultural editat de Teatrul Metropolis din București, împlinește doi ani de existență astăzi, de Ziua Mondială a Teatrului. Zi de zi, publicația a încercat să-și ridice standardul și să ocolească valul de tabloidizare care a afectat chiar și cele mai prestigioase site-uri quality din România.

Studii din neuroștiințe dovedesc că prichindeii vin pe lume echipați cu o structură neuronală pregătită pentru a decripta și învăța limbajul. Ce se întâmplă însă când aceștia nu sunt expuși deloc, greșit sau incomplet stimulilor verbali?

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

Mă bucur că articolul despre „capcanele pleonasmelor” a suscitat interes. Pentru a lămuri câteva aspecte ale folosirii pleonasmelor, voi adăuga acum câteva precizări.

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

Prepozițiile „din” și „dintre” au amândouă un sens partitiv. Însă, lucrurile se complică atunci când nu ținem cont de logica mesajelor transmise cu ajutorul lor.