Soprana Simona Jidveanu – Cred în sufletul muzical
https://www.ziarulmetropolis.ro/soprana-simona-jidveanu-cred-in-sufletul-muzical/

Simona Jidveanu vorbeşte despre cum poate fi muzica leac împotriva tristeţii, ce înseamnă muzica bună, şi despre ce pregăteşte pentru Festivalul “George Enescu”, ediţia din 2017.

Un articol de Monica Andrei|28 martie 2017

Monica Andrei: Muzica poate fi leac împotriva tristeții?

Simona Jidveanu: Se vorbește mult astăzi despre inițierea în cultura muzicală, despre persoane cu înclinații muzicale sau persoane melomane; eu cred în sufletul muzical. Acest concept este susținut de filosofii care credeau că sufletul poate fi descoperit prin intermediul muzicii întrucât muzica este de origine divină. Omului contemporan obosit, care stă toată ziua la job, pătruns de neliniști, chiar depresie, i-aș recomanda să creadă în propriile idealuri, aspirații, să asculte muzica clasică, și, în general, să asculte muzica bună.

Ce înseamnă muzică bună?

Recomand orice muzică ce vibrează pe frecvențe înalte. Acele structuri melodice, ritmice, de joasă frecvență dăunează psihicului, iar omul nu se poate înălța spiritual. Este nevoie de meditație, de rugăciune, de liniște, ca apoi omul să se poată implica în sfera socială, familială, cu propria sa identitate. Apoi, un text care îndeamnă la ură sau violență, care nu are un mesaj benefic, nu are cum să fie ceva de calitate.

Dintre autorii muzicii universale, care ar fi indicat ca leac împotriva tristeții?

Cu mare drag şi încredere îl recomand pe Antonio Vivaldi ca leac împotriva tristeţii. Un compozitor prolific în domenii puţin cunoscute publicului. A compus multe opusuri în genul operei, concerti grossi, sonate, concerte instrumentale –  în afară de “Anotimpurile”, seria celor 4 concerte pentru vioară. A fost preot, violonist la biserica San Marco din Veneția şi primul manager al teatrelor de operă. Îndemn la descoperirea muzicii lui Vivaldi, în meloterapie de pildă, în tratarea depresiei, a sindromului melancolic în mod special. Vivaldi considera că muzica cea mai frumoasă este ciripitul păsărilor – pe care l-a și imitat în arta sa vocală și instrumentală (conceptul mimesis-ului din filosofia greacă), curgerea râului la munte şi starea pe care ţi-o dă luna de la miezul nopţii.

Dintre toate personajele interpretate în teatrul de operă până acum care vă este cel mai fidel?

Interpretez personaje feminine dintre cele mai diverse. Violetta Valery, vocalitate veristă cu reminiscențe de Belcanto, o tipologie anume pentru care m-am documentat enorm, este o curtezană. Un rol tare drag mie e Lucia di Lammmermoor, fata prinsă între iubire și obligație, rol donizzettian, de referință în vocalitatea Belcanto. Interpretez cu plăcere roluri mozartiene, Regina Nopții (opera Flautul fermecat) și Konstanze (Răpirea din Serai), cultivând gustul aparte pentru stilul clasic. În egală măsură țin să fiu în pas cu timpurile, interpretând personaje feminine din opera contemporană, Zoe din „O scrisoare pierdută” de Dan Dediu și roluri dedicate vocii mele de către compozitorul Liviu Dănceanu (care mi-a fost și mentor la Școala Doctorală), acum fiind în pregătire cu al patrulea rol în premieră absolută.

Până la câţi ani poate cânta o soprană?

Nu există o vârstă precis stabilită. O soprană poate cânta până când îi permit sănătatea vocii, tehnica, starea generală de bine. Apoi se implică în formarea noilor generaţii de cântăreţi, dacă simte chemarea de a fi pedagog.

Cum se face distribuţia într-un spectacol de teatru de operă?

Contează în primul rând ca vocea să fie cea potrivită rolului, în scriitura gândită de compozitor, conform încadrării cunoscute profesioniștilor, însă fără șabloane restrictive; contează țesătura vocală, timbralitatea. Apoi sunt importante calităţile actoriceşti. E important desigur și să ai un aspect fizic plăcut, frumusețea fizică fiind un purtător de mesaj în contextul esteticii spectacolului muzical.

Greutatea corporală dăunează vocii?

E necesar să ai forma fizică optimă, balansul care să-ți permită să realizezi mișcarea solicitată de regizor cu lejeritate, fără să obosești, iar mișcarea să nu dăuneze interpretării și calității vocii.

Pentru ce vă pregătiţi acum?

Mă pregătesc pentru ediţia 2017 a Festivalului Internațional „George Enescu”- cu noua operă a compozitorului Liviu Dănceanu. Libretul are trei personaje biblice, iar eu interpretez rolul tânărului Iacob, motiv pentru care personajul este voce înaltă de soprană. Voi interpreta ca membru al Ansamblului „Archaeus”, director artistic Liviu Dănceanu.

Iminent este Festivalul Muzicii Bizantine și Contemporane, ocazie în care pot fi văzută și auzită pe scena Ateneului Român, sâmbătă 1 aprilie începând cu ora 18.00, în componența Ansamblului „Contemporan”, director artistic Marcel Spinei. Concert aniversar extraordinar, omagiu pentru cei 40 de ani de scenă ai Ansamblului, din care eu fac parte de 2 ani.

Marți 25 aprilie 2017, voi prezenta în Stagiunea Muzicală a Muzeului Național „George Enescu” din București, Aula Cantacuzină, un Recital intitulat „Ecouri din transposibil”, care cuprinde muzică românească a secolelor XX-XXI. În acest parcurs spiritual mă vor însoți pianista Cezara Petrescu și flautista Cezara Comșa.

Dintre evenimentele anului confirmate până acum, în 18 septembrie va avea loc spectacolul programat în Festivalul Enescu, iar la începutul lui octombrie voi susține un Recital vocal de muzică universală în mai multe limbi, compusă după 1950, în Festivalul Internațional de tradiție cunoscută, „Zilele Muzicii Contemporane” la Bacău.

Cât de importantă este participarea în Festivalul „George Enescu”?

Festivalul se află pe locul trei în topul mondial al festivalurilor internaționale de muzică clasică. Prezența în acest festival onorează orice artist care îşi desfăşoară activitatea pe mapamond.

În 2015 am obţinut Marele Premiu al muzicii contemporane la prestigiosul concurs „George Enescu” – Paris, premiu decernat de către preşedinta Fundației „Georges Enesco” la Paris, mezzo-soprana Viorica Cortez. Acest premiu a fost stimulativ și a determinat un turneu cu lucrări contemporane, românești și franceze. Am lucrat în Paris cu Henri Nafilyan, director executiv al Fundației Georges Enesco iar ciclul de lieduri pe care i l-am interpretat în Gală m-a făcut să iau contact cu școala franceză modernă de compoziție și cu lirica franceză actuală (poetul Philippe Martineau).

Dacă nu aţi fi ceea ce sunteţi acum, ce meserie v-aţi fi ales?

Cu siguranţă, aș fi devenit actriţă.

016

Soprana cu o voce amplă, catifelată, timbrată cu accentele pătrunzătoare, ambitus generos şi joc de scenă dezinvolt, care se exprimă cu succes în toate genurile muzicale, a debutat  solistic la 19 ani, cu roluri referențiale în teatrul de operă, precum cel al Violettei Valery din opera “La Traviata” de Giuseppe Verdi și al Gildei din opera „Rigoletto” de Giuseppe Verdi susținute sub egida Academiei Kairos din Verona, din Italia.

Simona Jidveanu deține o diplomă de Master și titlul științific de „Doctor în muzică” (Ph.D.) conferit de Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti și a frecventat cursurile de măiestrie ale următoarelor personalități ale artei lirice mondiale: Maria Slătinaru-Nistor, Mariana Nicolescu, Marina Krilovici, George-Emil Crăsnaru, Elisabeth Cornelius-Lundt, Laurie Reviol, Paola Fornasari-Patti, Theodore Coresi, Mariana Colpoș, Vasile Moldoveanu, David Malis, Leontina Văduva. Este invitată permanent în festivalurile: Festivalul Internațional “Săptămâna Internațională a Muzicii Noi SIMN” (București), Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor” (Chișinău), Festivalul Internațional „Zilele Muzicii Contemporane” (Bacău), Festivalul Internațional “George Enescu” (București) și are o bogată activitate solistică pe scenele teatrelor de operă din: Milano (Teatro alla Scala); Viena („Pygmalion Theater”), Amsterdam („Concertgebouw”), Verona („Teatro Filarmonico”), Caltanisetta (Teatro „Vincenzo Bellini”); Bologna („Teatro Comunale”); Mantova („Teatro Bibieno”); Roma (Chiesa “Santa Maria Maggiore”); Paris (Auditorium „Mstislav Rostropovitch”, Palais Behague, Eglise Sainte Elisabeth-de-Hongrie). Haga, Rotterdam, Rosendaal, Utrecht, Maastricht, Leuwardein, Leiden, Nijmegen, Breda. Ca solist vocal în Ansamblurile de muzică nouă „Archaeus” și „Contemporan” a avut premiere mondiale ale lucrărilor în genul liric din creația lui Liviu Dănceanu – „Unu plus minus unu” (2014), „Ochiul” (2015), „Ychtis” (2017) și „Dona nobis pacem” – primă audiție națională în genul cameral din creația Violetei Dinescu. În 2015, a obținut marele Premiu intitulat „cea mai bună interpretare a creației contemporane”, la prestigiosul Concurs Internațional de Canto „Georges Enesco” Paris. Este câştigătoarea Trofeului Naţional de Canto Mihail Jora” (2007), a Premiului Special pentru interpretarea muzicii de Mozart (decernat de prof. Ioana Bentoiu) și a Premiul Special „Ludovic Spiess” (decernat de prof. Gherda Spiess). Are statutul de artist liric angajat la Filarmonica „George Enescu și o puteți vedea în concertele de la Ateneul Român din București.



05
/11
/15

INTERVIU Dragoş Buhagiar e unul dintre cei mai prolifici și mai premiați scenografi români. De-a lungul carierei, a câștigat nu mai puțin de cinci premii UNITER. Spune că, atunci când lucrează, nu se gândește la succesul de după, ci la descoperire și la redarea unei povești. Îi invită pe spectatori să descopere alături de el, adică să nu se plaseze într-o atitudine burgheză, confortabilă...

17
/10
/15

Zalabam, zalabam, zalabam! În apropierea Haloween-ului, Hârca face jocurile! Hârca trage sforile! “Hârca se întoarce” cu surprize! Miercuri, 28 octombrie, la ora 20.00, la Teatrul Elisabeta, spectatorii vor avea parte de o reprezentanție specială. Tot atunci, actorii Alexandru Suciu (alias Vlad) și Bogdan Talașman (alias Bâzu) se vor lupta, fiecare cu „armele” lui, pentru iubirea frumoasei Viorica (Diana Dumitrescu).

29
/09
/15

Dacă vreţi să (re)vedeţi ce s-a realizat valoros în ultimul an în România în materie de documentar de cinema, documentar studenţesc sau documentar de televiziune, cea de-a patra ediţie a Docuart Fest (30 septembrie–4 octombrie) e cea mai bună ocazie, aşa cum ne explică şi Daniela Apostol, directoarea festivalului.

25
/09
/15

Antoaneta Cojocaru (37 de ani), actriţă, un nume mare deja pe scenele teatrelor din Bucureşti. I se spune Anto. Toată lumea o iubeşte pe Anto, sufletul Laboratorului de Noapte de la Teatrul Bulandra. Ea a intrat prima la ATF, în 1997. De-atunci tot joacă.

14
/09
/15

INTERVIU Oana Boca Stănescu a fost unul dintre cei 11 manageri culturali (singura din Europa) selectați să participe la ediția din acest an a Festivalului de la Edinburgh, în cadrul „Momentum”, Programul Delegaților Internaționali din cadrul Festivalurilor din Edinburgh.

31
/08
/15

NOUA GENERAŢIE DE ARTIŞTI. Lia Sinchevici (25 spre 26 de ani). Actriţă. Basarabeancă. Finalistă în acest an la Gala  HOP, care urmează să aibă loc la Costineşti. A jucat deja în filme de serie B. A jucat şi cu Jean-Claude Van Damme, şi cu Shia LaBeouf. Acum îşi construieşte un nume în teatrul românesc. Cum? Lia Sinchevici e – toată – o poveste.

30
/08
/15

NOUA GENERAȚIE DE ARTIȘTI Astăzi vi-l prezentăm pe Andrei Huțuleac (douăzeci și patru de ani), actor, pe la Metropolis, pe la Godot, pe la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”. Un actor, dar și un personaj, căci Huțuleac este, dacă nu știați, și puțin cam poet.

24
/08
/15

„Filmul poate salva viaţa”, crede Răzvan Georgescu, unul dintre cei mai importanţi regizori români de documentare. Mărturiseşte că lucrul la „Testimonial” (2008) şi, mai apoi, la „Paşaport de Germania” (2014) l-a ajutat în lupta împotriva tumorii cerebrale maligne cu care a fost diagnosticat în urmă cu câţiva ani.

08
/07
/15

Au fost la Cannes şi au cucerit lumea. Ce a urmat după? Cum a evoluat cariera lor? Cristina Flutur, Cosmina Stratan, Anamaria Marinca şi Laura Vasiliu – destinul unor câştigătoare – o serie de articole marca Ziarul Metropolis.

07
/07
/15

Au fost la Cannes şi au cucerit lumea. Ce a urmat după? Cum a evoluat cariera lor? Cristina Flutur, Cosmina Stratan, Anamaria Marinca și Laura Vasiliu - destinul unor câştigătoare - o serie de articole marca Ziarul Metropolis.

06
/07
/15

Au fost la Cannes şi au cucerit lumea. Ce a urmat după? Cum a evoluat cariera lor? Cristina Flutur, Cosmina Stratan, Anamaria Marinca și Laura Vasiliu - destinul unor câştigătoare - o serie de articole marca Ziarul Metropolis.