Ultimele 24 de ore din viața lui Elvis Presley
https://www.ziarulmetropolis.ro/ultimele-24-de-ore-din-viata-lui-elvis-presley/

Într-o zi de 16 august (1977) înceta din viaţă Elvis Presley, sex-simbol, legendă vie a muzicii, Regele Rock and Roll-ului şi unul dintre cei mai iubiţi artişti ai tuturor timpurilor. Moartea lui Elvis a iscat mii de supoziţii şi investigaţii, care mai de care mai fanteziste. Potrivit raportului medico-legal, artistul a fost găsit zăcând în propria vomă, în baia reşedinţei sale din Graceland.

Un articol de Petre Ivan|16 august 2016

Ultimii ani ai vieţii sale au fost extrem de agitaţi. Elvis Presley se îndopa cu somnifere şi medicamente, muncea noaptea şi reuşea cu greu să adoarmă abia în zorii zilei.

În 15 august 1977 Elvis s-a trezit la ora patru după-amiaza, după o nouă doză consistentă de somnifere. A cerut o cafea tare cu mult zahăr şi apoi  s-a îndreaptat către  baie. Părea în formă, dat fiind că în ziua următoare trebuia să înceapă un nou turneu în sudul Statelor Unite. Planurile sale de viitor nu se limitau însă doar la muzică.

Deşi era încă afectat după divorţul de Priscilla, Elvis perfectase detaliile căsătoriei cu logodnica sa, Ginger Alden.

În acele zile, Lisa-Marie, fiica lui Elvis şi a Prisciley, îşi petrecea vacanţa la Graceland. După ce iese din baie, Elvis se îmbracă şi se instalează în grădină privind-şi cu admiraţie fiica. Se retrage apoi în birou pentru o şedinţă cu cei din staff-ul său în vederea turneului de a doua zi.

La căderea nopţii, Lisa-Marie îşi sărută tatăl şi este preluată de guvernantă pentru a fi dusă la culcare.

Cântăreţul închiriase pentru acea seară un cinematograf din Memphis, ,,Ridgeway Theater”, unde urma să vizioneze filmul său preferat, Man Arthur, o comedie cu Gregory Peck. Nu va putea să meargă la film în acea seară pentru că operatorul cinematografului refuză să facă ore suplimentare.

Elvis iese totuşi din casă şi îi face o vizită dentistului său, dr.Hofman, din Estate Drive, Memphis. Acesta îi tratează un molar şi un premolar pentru a nu avea neplăceri în timpul turneului.

Se întoarce la Graceland puţin după miezul nopţii, unde un grup de fani îl aşteptă şi îl aclamă.

Elvis Presley şi iubita sa, Ginger Alden

Elvis Presley şi iubita sa, Ginger Alden

Artistul discută cu colaboratorii săi, timp de aproximativ două ore, ultimele detalii referitoare la apropiatele concerte.

Rămâne apoi singur cu iubita sa, căreia îi promite că pe 17 august, după concert, va anunţa public căsătoria lor.

Pe lista invitaţilor figurează numeroase vedete şi personalităţi, politicieni şi milioanari faimoşi.

Este deja ora patru dimineaţa, când Elvis îl sună pe Dilly Smith, căruia îi propune o partidă de tenis. După o oră de joc, acesta este bine dispus şi un pic obosit.

Urcă împreună cu Ginger în cameră în jurul orei 6. Frântă de oboseală, Ginger adoarme îmbrăcată, în timp ce Elvis porneşte televizorul.

Nu găseşte nimic demn de vizionat şi se întinde în pat cu o carte în mână. Un volum despre energia psihică”. Răsfoieşte câteva pagini, după care cere un somnifer menajerei.

La ora opt dimineaţa o trezeşte pe Ginger căreia îi mai cere o doză de medicamente. Ia altă carte de pe noptieră şi intră la baie, încăpere în care Elvis avea instalat un fotoliu imens, unde obişnuia să se retragă pentru a lectura în linişte.

Ginger se trezeşte din somn la ora 14.00. Observă lipsa lui Elvis din cameră, dar crede că acesta se află la baie. Îşi sună o prietenă şi vorbeşte cu ea aproximativ 15 minute, apoi se duce să verifice baia, strigându-l pe Elvis.

Nu primeşte niciun răspuns şi intră în încăpere. „Regele”, întins lângă fotoliu, pe covorul roşu, zace fără suflare  cu faţa în jos. Logodnica lui Elvis Presley sună la ambulanţă, care soseşte o jumătate de oră mai târziu.

Artistul este transportat la cel mai apropiat spital din Memphis, unde medicii încearcă să-l readucă la viaţă.

Deși rezultatul inițial al autopsiei a fost aritmie cardiacă, verdict stabilit la rugămintea familiei, adevărata cauză a decesului ar fi fost un cocktail de 14 medicamente, ingerat de cântăreț cu o oră înainte de producerea decesului.

La aflarea veştii, presa şi fanii au declanşat o nebunie greu de imaginat. Sute de mii de oameni au venit la Graceland pentru a-şi lua rămas bun de la idolul lor.

Între timp, unul dintre verii lui Elvis a fost plătit cu 18.000 de dolari pentru a-l fotografia pe acesta – imagine care avea să şocheze pe coperta National Enquirer -, iar o maşină a intrat într-un grup de admiratori adunaţi în faţa casei cântăreţului, omorând două femei.

Pe 18 august, Elvis Presley a fost înmormântat lângă mama sa, în cimitirul Forest Hill, din Memphis. Ulterior, după ce s-a aflat că cineva a încercat să fure trupurile, acestea au fost mutate la Graceland.

Foto: Elvis Presley – cinemagia

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.