Viața palpitantă a marilor compozitori
https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-palpitanta-a-marilor-compozitori/

Câteodată, viaţa privată a muzicienilor este mai palpitantă decât ficţiunea. Știaţi că Bach a avut 20 de copii, Mozart avea un umor scatologic, iar Wagner a întreţinut relaţii amoroase scandaloase?

Un articol de Liliana Matei|7 august 2015

Le cunoaștem operele dar, de multe ori, uităm că scandalurile amoroase și ciudățeniile personale pot fi la fel de interesante ca o creație componistică. Un articol apărut pe site-ul cmuse povestește despre viața privată a cinci compozitori, care bate ficțiunea:

Carlo Gesualdo (1566-1613)

carlo-gesualdo

A fost un autor de madrigaluri și… crime. Dar și principele Venosei. Compozitorul cu sânge fierbinte (și albastru) și-a omorât soția și pe amantul acesteia după ce i-a prins în flagrant delict.

O delegație de ofițeri napolitani a găsit, a doua zi, corpul amantului soției lui Gesualdo îmbrăcat într-o cămașă de noapte de femeie. Corpul avea două urme de împușcătură: una la umăr, cealaltă la cap. Sub corp, pe podea, s-a găsit o serie de găuri, probabil făcută de o sabie care a străpuns corpul.

Cel al soției lui Gesualdo era întins pe pat, cu gâtul tăiat. Nu se știe dacă Gesualdo a mutilat-o genital. Cert este că, datorită statutului său de prinț, crima sa nu a avut repercusiuni semnificative.
Johann Sebastian Bach (1685-1750)

Vi se pare că sunteți ocupat și obosit din cauza copiilor? Aflați că Bach a avut nu mai puțin de 20. A început la vârsta de 23 de ani, cu prima sa soție (una dintre verișoarele sale), Maria Barbara. Au avut 7 copii. Ea a murit în 1721, el s-a recăsătorit cu Anna Magdalena Wülken, o cântăreață de 23 de ani, care a trebuit să aibă grijă de copiii lui din prima căsătorie.

În anii care au urmat, Anna Magdalena a născut 13 copii. În perioada aceasta, Bach a scris marile sale lucrări orchestrale; cele pentru claviatură erau create pentru educația copiilor.

Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)

Happy-Birthday-Mozart-1280x2

Lui Mozart i-a plăcut umorul scatologic. Când nu compunea vreo capodoperă, trimitea scrisori verișoarelor, în care le spunea că ar dori „să se cace pe nasul lor” și să vadă „cum se scurge pe bărbie”.
La un moment dat, i-a scris verișoarei urându-i noapte bună, „să se cace în voie, să doarmă în pace și să încerce să-și sărute dosul.” „Oh, fundul îmi arde ca focul! Oare ce înseamnă asta? Poate vrea să iasă bălegarul?”

Franz Liszt (1811-1886)

Franz-Lizt

Virtuozul ungar a înstrăinat-o pe contesa Marie D’Agoult de soțul său (un ofițer francez), i-a devenit amant și au avut trei copii. Au trăit
împreună din 1935 până în 1939. În această perioadă, ea i-a cunoscut prietenul de apropiați, printre care Frédéric Chopin, care i-a dedicat al doilea set de 12 Studii.

Unul dintre cei trei copii, Cosmina, s-a căsătorit cu pianistul Hans von Bülow și, mai târziu, cu Richard Wagner.

Dar, trebuie spus, Marie D’Agoult (născută de Flavigny) avusese o căsătorie de conveniență cu primul soț . În plus, a fost o autoare prolifică, ce și-a semnat cărțile cu pseudonimul Daniel Stern.

Richard Wagner (1813-1883)

Wagner

Prima soție a lui Wagner a fost Christina Wilhelmine “Minna” Planer,
o actriță sedusă de un ofițer la o vârstă fragedă (împreună au avut o fiică, crescută de sora Christinei).

Wagner a luat-o de soție în 1836 și au fost căsătoriți timp de 30 de ani, deși amândoi au înșelat adesea. În primii ani de căsătorie, ea a fost cea care a susținut familia, câștigând din cariera de actriță.

În anii 1850, Wagner s-a îndrăgostit de Mathilde Wesendonck, soția unui bancher bogat din Zürich. Dar înainte să înceapă relația cu Mathilde, plănuise să fugă în Orient cu Jessie Laussot, o femeie de 21 de ani, căsătorită.

În 1956, Mathilde a devenit vecina lui Wagner, iar el i-a devenit profesor de muzică. Apoi, relația profesor-elev s-a transformat într-una amoroasă, care a creat tensiuni financiare în familia Wesendonck. Însă, pentru Wagner, tensiunea a avut rol creativ, căci în acea perioadă a scris „Tristan și Isolda”.
Soția, Minna, l-a părăsit pe Wagner și i-a considerat pe Tristan și Isolda ca fiind „un cuplu mult prea îndrăgostit”.

Wagner a iscat alt scandal când s-a legat de Cosima von Bülow, soția pianistului și dirijorului Hans von Bülow. Cuplul l-a cunoscut pe Wagner când l-au vizitat la Zurich în 1857, în timpul lunii lor de miere.

Cosima și Wagner și-au declarat sentimentele în timpul unui drum cu taxiul, în Berlin, pe 28 noiembrie 1863. „Cu lacrimi și suspine”, scria el, „ne-am pecetluit mărturisirea că aparținem unul celuilalt.” Cei trei s-au mutat apoi la Munchen, pentru că Regele Ludwig al II-lea devenise patronul lui Wagner și îl numise pe von Bülow „pianist regal”.
În timpul acesta, Cosmina a avut trei copii cu Wagner. Pe tot parcursul relației lor, von Bülow a rămas devotat muzicii lui Wagner, dirijând „Tristan și Isolda” și „Maeștrii cântăreți din Nürnberg.”

După nașterea celui de al treilea copil, von Bülow a acceptat să divorțeze de Cosima, care s-a căsătorit cu Wagner pe 25 august, 1870.

11
/05
/16

Vreme de peste o sută de ani, locul unde se află restaurantul şi cofetăria Capşa a fost considerat printre „centrele nervoase” ale oraşului. La 1812, după ce Rusia ne-a răpit Basarabia iar pe tronul ţării era vodă Caragea, aici şi-a instalat un Mathias Brody o baracă uriaşă unde a montat mai multe diorame. Timp de 4 ani, bucureşteni curioşi, de la boierii cu caftan la „prostime”, s-au perindat prin faţa imaginilor încremenite, dar atât de expresive: alaiuri împărăteşti, oraşe minunate, vase surprinse de furtună pe mare.

08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

27
/04
/16

Domnia Regelui Carol I a coincis cu o perioadă din istoria Europei cunoscută drept La belle époque. Atunci s-a construit masiv, s-au preluat modele, mai ales franţuzeşti, au fost invitaţi să lucreze în ţara noastră arhitecţi francezi, germani, cehi. Iniţiativa principală a aparţinut suveranului care a dispus (susţinând masiv din caseta particulară) ridicarea, refacerea sau modernizarea unor edificii rămase şi azi emblematice pentru Bucureşti.

25
/04
/16

Aşa a fost supranumit un domnitor în Ţara Românească din şirul fanarioţilor aflat pe tron între 1786 şi 1789. Nu făcea parte din familiile nobile din Fanar ci era, după spusa ambasadorului francez la Ţarigrad, „un ţărănoi din Arhipelag”.

11
/04
/16

Soprana Maria Callas a studiat Conservatorul din Atena şi a debutat în spectacolul “Tosca” la Teatrul Regal din Atena. Femeia plină de capricii, iubită sau urâtă cu aceeaşi forţă, fusese capabilă să-şi schimbe înfăţişarea şi să devină un mit, în urma unei banale cure de slăbire.

09
/04
/16

Între „misterele Bucureştiului” care stăruie de mai bine de un secol și jumătate, moartea violentă a lui Barbu Catargiu ocupă un loc aparte. Asasinat politic? Crimă pasională? Faptă de nebun? Răspunsul n-a fost aflat, deşi din vreme în vreme istoricii se pleacă, din păcate fără succes, asupra acelui moment. Dosarul a dispărut destul de repede după întocmire, procurorul Deşliu a fost demis şi lumea a început să se lanseze în ipoteze.

04
/04
/16

Prezenţa patrupedelor pe uliţele, apoi pe străzile oraşului, e o realitate consemnată încă de la întemeierea lui, pe vremea legendarului cioban Bucur. Ţinuţi la început să păzească proprietăţile, dar înmulţiţi fără socoteală, câinii au ajuns şi obiect de distracţie în mahalale.

02
/04
/16

„Chestiunea orientală” a însemnat un concept istoric vehiculat cu ardoare din sec. XVIII până la războiul din 1877-1878. Era vorba de disputele dintre marile puteri pentru dominarea drumului spre Orientul Apropiat. Ele au generat războaiele austro-ruso-turce, desfăşurate mai toate şi pe pământ românesc.

01
/04
/16

Trei sferturi de veac şi-a închinat viaţa în slujba cântecului şi, mai ales, a romanţei, despre care spunea că este cea mai sinceră, cea mai pătimaşă expresie a unei epoci şi a societăţii. Cântecele lui de inimă albastră au făcut duminici de vis din toate zilele săptămânii. Gică Petrescu s-a născut pe 2 aprilie 1915 si s-a stins din viață pe 18 iunie 2006.

28
/03
/16

La jumătatea anilor ’60, Ion Dichiseanu o cunoaşte la Festivalul de Film de la Beirut pe Sara Montiel, actriţă şi cîntăreaţă celebră în acea vreme, şi se îndrăgosteşte de ea la prima vedere. După puţin timp, când Sara ajunge la Bucureşti pentru a susţine o serie de concerte, vrea să-l întâlnească. Aşa începe povestea lor de iubire, descrisă în volumul “Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel”, apărut la Polirom.

23
/03
/16

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi organizează expoziţia Viaţa românească – 110 ani de la apariţie, ce valorifică patrimoniul MNLRI şi extraordinara colecţie a istoricului literar Nicolae Scurtu. Vor fi expuse în premieră documente de patrimoniu deosebit de valoroase pentru istoria noastră literară, de la scrisori şi fotografii la ediţii princeps, ediţii cu autograf sau cărţi de vizită.

22
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Oraş de câmpie, cu mai toate casele făcute din chirpici, paiantă ori nuiele  - asta până la mijlocul secolului al XIX-lea – Bucureştiul a rămas expus tuturor calamităţilor: inundaţii, cutremure, incendii. Acestea din urmă pârjoleau o uliţă, o mahala, până în 1847, când au distrus aproape o treime din el.

21
/03
/16

„Cu Bach, viaţa ar fi suportabilă chiar şi într-un canal” - Emil Cioran. Considerat, alături de Mozart şi Beethoven, cel mai mare compozitor al lumii, Johann Sebastian Bach s-a născut într-o zi de 21 martie (1685).

20
/03
/16

În 1826, luminatul boier Dinicu Golescu publica „Însemnare a călătoriei mele“. Îşi ţinea băieţii la studii în Elveţia şi cu doi ani în urmă se dusese să vadă cum le merge învăţătura. A traversat Europa Centrală şi uimirile îl ţintuiesc la tot pasul. În Austria şi statele italiene, pe lângă drumuri şi şosele, cu rigole curate, străjuite de copaci atent îngrijiţi, tatăl viitorilor paşoptişti vede puzderie de statui. Ce sunt astea? La ce folosesc?