Futbol. România – Ungaria cu Iorga, Miriuţă, Ienei şi Roesler
http://www.ziarulmetropolis.ro/futbol-romania-ungaria-cu-iorga-miriuta-ienei-si-roesler/

Naţionaliştii de pripas şi-au pus fularul tricolor în jurul gâtului şi au ieşit la defilare. Că nu ştiu ei foarte bine ce e dragostea…de ţară, de fotbal, de oameni, nici nu mai contează, o gură mare e capabilă să anihileze un întreg batalion de idei, sentimente şi concepte bine structurate.

Un articol de Dan Nicolaie (Dedes)|10 Octombrie 2014

Jucăm cu  Ungaria şi nu mai contează nimic altceva, nici măcar faptul că în materie de fotbal noi am ajuns mici iar ei minusculi, iar  afişul oficial prezintă o încleştare titanică, prilej pentru toţi nefericiţii (ai noştri şi ai lor)  să-şi elibereze frustrările.

Dorind să pregătesc meciul cât mai bine, am purces la lectură. Am luat la mână “Teoria lui Roesler”(potrivit istoricului austriac Robert Roesler poporul român s-a format la sud de Dunăre, de unde o mare parte a populației a emigrat la nord de fluviu, după ce teritoriul fusese luat în primire de alţi migratori) după care am citit volumul “În luptă cu absurdul revizionism maghiar” (aici titlul mă scuteşte de amănunte suplimentare), semnat de Nicolae Iorga.

Când mă pregăteam să atac şi alte lucrări menite să alimenteze „prietenia şi buna vecinătate” mi-am dat seama că una e una şi alta e alta, şi când e vorba de o dispută sportivă, trebuie să te înarmezi cu argumente strict sportive.

Aşa că lipsa de inspiraţie m-a dus spre declaraţiile lui Vasile Miriuţă, antrenor român, fost internaţional maghiar. Dornic să răspundă şi la întrebările care nu i-au fost puse, că tot se poartă deconspirările de vodevil, Vasile ne-a anunţat că şi-a oferit toate cunoştinţele tehnico-tactice adversarilor noştri de sâmbătă. Într-o superbă dovadă de toleranţă, aproape nimeni nu l-a băgat în seamă pe antrenorul CFR-ului din Cluj. În fond nu vrea altceva decât să mânânce şi el o pâine albă.

În urmă cu mai bine de un an, România învingea Ungaria cu 3-0, pe Naţional Arena, în Preliminariile Mondialului brazilian

În urmă cu mai bine de un an, România învingea Ungaria cu 3-0, pe Naţional Arena, în Preliminariile Mondialului brazilian

Ca să compensez, am citit şi declaraţiile oferite de fostul internaţional român Emeric Ienei, mare antrenor român de naţionalitate maghiară. Elegant până la ultima virgulă, singurul tehnician autohton care a câştigat Cupa Campionilor Europeni cu o echipă românească ne-a explicat că ar fi fost o impoliteţe, inclusiv faţă de specialiştii maghiari, să ofere el informaţii despre echipa naţională. Până la urmă, dacă te respecţi, pâinea albă nu este chiar totul.

Cum ne aflăm în plină campanie electorală, când totul se interpretează, propun o ştire „la două capete”, posibilă dar puţin probabilă : Un grup consistent de fani maghiari din Debrecen au plecat încă de ieri (miercuri, n.r.) spre capitala României pentru a asista la meci. Cu greu au fost convinşi în faţa stadionului Ferenc  Puskás din Budapesta că meciul se joacă în alt oraş.

Rămâne cum am stabilit, să cânţi imnul naţional şi să fluturi steagul tricolor nu are legătură nici cu rasismul şi nici cu xenofobia.

Foto: Futbol, România – Ungaria – FRF, facebook

29
/08
/17

Calul era unicul motiv de mândrie al lui Florea. Căruţa nu, pentru că în zilele geroase de iarnă din ea mai rămâneau doar osiile și roțile, restul intra pe foc.

25
/08
/17

Un necaz nu vine niciodată singur. La mine au obiceiul să se așeze la coadă, asta e pretenția mea, să fie ordonate și să-și aștepte rândul, ar fi păcat să vină necazul peste mine și eu din cauza îmbulzelii să nu-l observ.

24
/08
/17

Driblând pe cât îmi permite talentul balonul de săpun al misoginismului, la ceas de dimineaţă răcoroasă am ajuns la concluzia că între bărbați și femei este o diferență uriașă, primii fiind adevărați campioni în materie de bun gust, cel puțin la nivel de teorie, atunci când vor să-și aleagă partenera pentru o viață, o noapte, o oră, două minute…

23
/08
/17

Coadă la supermarket, o domnă îşi închipuie că dacă se urcă în spinarea mea va plăti mai repede. În mână are o pungă de ficăţei de pasăre, din ei se scurge un lichid dubios și rece direct pe piciorul meu, mă feresc, o privesc, se face că nu mă vede.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

24
/05
/17

“Când se trezi, soarele era aruncat departe, pe cer. Se foi puțin în pat și încercă să aţipească din nou. Aerul rece, din camera înaltă, nezugrăvită de mulți ani, îl pătrundea până la piele și îl înfiora. Ar mai fi dormit, dar îl treziseră țipetele păunilor flămânzi și cântecele triumfale ale cocoșilor. (...)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

22
/05
/17

“─ Ce fel de om este Johnny? îi întreba o fătucă. ─ Aaaaa, păi e un băiat valabil! Nu e încrezut, nu-şi dă aere şi se poartă aşa, modest, ca un om dă rând. ─ Vorbeaţi cu el des? ─ Sigur, în fiecare zi. ─ Şi ce-i spuneaţi? (…)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care continuăm să vă prezentăm câteva povestiri.

17
/05
/17

“E miezul verii. După masa de prânz, mama şi fiul stau lungiţi în două paturi aşezate simetric de o parte şi de alta a uşii, de-a lungul a doi pereţi opuşi din dormitorul familiei. Fiecare se foieşte nervos în patul său, iar un zugrav îşi face de lucru pe hol şi trage cu urechea la ce discută cei doi. (…)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

10
/05
/17

“Este zăpadă cu soare. Acoperișurile sclipesc, streașinile șiroiesc, oamenii calcă într-un fel de piftie alburie, care se risipește în jur și îi stropește pe trecători. (...)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, din care vă prezentăm, prin amabilitatea autorului, câteva fragmente / povestiri integrale.

10
/05
/17

„Interior zero” de Lavinia Braniște e despre tinerețea dezbrăcată de toate motivele pentru care o iubim. E despre limitele vârstei, despre angoase și încercări, despre dezamăgiri, frustrări și renunțări. E despre pierderile noastre, ale celor care ne-am rătăcit pe un drum pe care-l credeam drept.

08
/05
/17

"Jim se îndrăgosti fulgerător de albastru într-o primăvară, când i se umflară amigdalele și trebui să-și dea în gât cu albastru de metil. (…)" Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă prezentăm, pe parcursul acestei luni, câteva fragmente.

03
/05
/17

Șerban Tomșa, unul dintre scriitorii foarte dragi nouă, și-a lansat de curând cel mai recent volum – „SUPRAVEGHETORUL și alte povestiri”, din care vă vom prezenta (prin amabilitatea autorului), pe parcursul acestei luni, câteva fragmente din savuroasele povestiri care-l întregesc.

24
/03
/17

E ceva putred cu Danemarca, spun eu în momentul când văd umbra tricourilor acestei echipe naționale de fotbal . În 1601(1600 conform unor surse alternative) William Shakespeare, prin gura unui ofiţer, personaj episodic în „Hamlet”, spunea că “E ceva putred în Danemarca” (“Something is rotten in the state of Denmark! “), tot din cauza unei umbre.

22
/03
/17

Despre cum „Sieranevada”, „Câini” și „Inimi cicatrizate” și-au împărțit cele mai multe trofee Gopo. Despre cele mai inspirate și mai puțin inspirate momente ale galei. Și despre refuzul unor regizori precum Cristian Mungiu de a fi asociați cu Premiile Gopo.

24
/02
/17

Când îl văd îmi dispare complet cheful pentru micul dejun frugal, pe care îl servesc cu religiozitate (3-4 ouă – fierte, ochiuri sau omletă- un copănel de pui sau câteva felii zdravene de șuncă, ceva mezeluri la grămadă, niște castraveciori murați sau gogoșari în oțet, un codru de brânză și ce mai pică), parcă mă văd la bătrânețe, adică peste două –trei luni, mimând mișcare cu gândul la ce o să mănânc după.

Page 1 of 712345...Last »