Futbol. România – Ungaria cu Iorga, Miriuţă, Ienei şi Roesler
http://www.ziarulmetropolis.ro/futbol-romania-ungaria-cu-iorga-miriuta-ienei-si-roesler/

Naţionaliştii de pripas şi-au pus fularul tricolor în jurul gâtului şi au ieşit la defilare. Că nu ştiu ei foarte bine ce e dragostea…de ţară, de fotbal, de oameni, nici nu mai contează, o gură mare e capabilă să anihileze un întreg batalion de idei, sentimente şi concepte bine structurate.

Un articol de Dan Nicolaie (Dedes)|10 Octombrie 2014

Jucăm cu  Ungaria şi nu mai contează nimic altceva, nici măcar faptul că în materie de fotbal noi am ajuns mici iar ei minusculi, iar  afişul oficial prezintă o încleştare titanică, prilej pentru toţi nefericiţii (ai noştri şi ai lor)  să-şi elibereze frustrările.

Dorind să pregătesc meciul cât mai bine, am purces la lectură. Am luat la mână “Teoria lui Roesler”(potrivit istoricului austriac Robert Roesler poporul român s-a format la sud de Dunăre, de unde o mare parte a populației a emigrat la nord de fluviu, după ce teritoriul fusese luat în primire de alţi migratori) după care am citit volumul “În luptă cu absurdul revizionism maghiar” (aici titlul mă scuteşte de amănunte suplimentare), semnat de Nicolae Iorga.

Când mă pregăteam să atac şi alte lucrări menite să alimenteze „prietenia şi buna vecinătate” mi-am dat seama că una e una şi alta e alta, şi când e vorba de o dispută sportivă, trebuie să te înarmezi cu argumente strict sportive.

Aşa că lipsa de inspiraţie m-a dus spre declaraţiile lui Vasile Miriuţă, antrenor român, fost internaţional maghiar. Dornic să răspundă şi la întrebările care nu i-au fost puse, că tot se poartă deconspirările de vodevil, Vasile ne-a anunţat că şi-a oferit toate cunoştinţele tehnico-tactice adversarilor noştri de sâmbătă. Într-o superbă dovadă de toleranţă, aproape nimeni nu l-a băgat în seamă pe antrenorul CFR-ului din Cluj. În fond nu vrea altceva decât să mânânce şi el o pâine albă.

În urmă cu mai bine de un an, România învingea Ungaria cu 3-0, pe Naţional Arena, în Preliminariile Mondialului brazilian

În urmă cu mai bine de un an, România învingea Ungaria cu 3-0, pe Naţional Arena, în Preliminariile Mondialului brazilian

Ca să compensez, am citit şi declaraţiile oferite de fostul internaţional român Emeric Ienei, mare antrenor român de naţionalitate maghiară. Elegant până la ultima virgulă, singurul tehnician autohton care a câştigat Cupa Campionilor Europeni cu o echipă românească ne-a explicat că ar fi fost o impoliteţe, inclusiv faţă de specialiştii maghiari, să ofere el informaţii despre echipa naţională. Până la urmă, dacă te respecţi, pâinea albă nu este chiar totul.

Cum ne aflăm în plină campanie electorală, când totul se interpretează, propun o ştire „la două capete”, posibilă dar puţin probabilă : Un grup consistent de fani maghiari din Debrecen au plecat încă de ieri (miercuri, n.r.) spre capitala României pentru a asista la meci. Cu greu au fost convinşi în faţa stadionului Ferenc  Puskás din Budapesta că meciul se joacă în alt oraş.

Rămâne cum am stabilit, să cânţi imnul naţional şi să fluturi steagul tricolor nu are legătură nici cu rasismul şi nici cu xenofobia.

Foto: Futbol, România – Ungaria – FRF, facebook

08
/12
/16

Final de decembrie, cu 27 de ani în urmă, la radio, după ani, grei, se difuzează un colind cântat de corul Madrigal. Doi bărbați, tata și fratele lui, oameni destul de greu de impresionat – pentru că viața avusese grijă să-i călească suficient - plângeau discret, privind spre focul din sobă.

07
/12
/16

Anul 2099, toamna târziu, la o şcoală din Bucureşti (în continuare capitala României, cele mai apropiate capitale ale unor state vecine sunt Viena şi Moscova) mai mulţi adolescenți discută, la ora de istorie, despre eroii neamului din ultimele două secole.

02
/11
/16

Cine nu are bătrâni să-şi cumpere! Am întâlnit trei bucăți care ar merita să fie vândute la fiare vechi și foarte stricate. • Asistam liniștit- solitar, ca orice microbist care se respectă, la un meci din Cupa României (Progresul Spartak 2 – Comprest București 6-4) când trei domni cu cel puțin șase decenii de viață la activ, dacă nu chiar șapte, s-au plasat în vecinătatea mea și au început să foarfece la amintiri.

28
/10
/16

Schimbatul unei baterii la ceas nu e o chestiune deloc simplă dacă vrei să apelezi la un profesionist. De cele mai multe ori cu acest lucru mă ocup eu, dar cum în colecție am și piese care au nevoie de o presă pentru refixarea capacului sunt nevoit să apelez la oameni pricepuți.

07
/10
/16

Un domn înalt, scheletic, încercănat, obosit, îmbrăcat cu haine mai mari cu două – trei numere se așează în fața mea zâmbind. Se uită pe geam și zâmbește sau râde pur și simplu.

06
/10
/16

Dopată cu optimism importat din Germania, echipa naţională are parte de o dublă deplasare teribilă în următoarele zile. Să joci în doar patru zile și cu Armenia și cu Kazahstan nu este puțin lucru pentru niște băieți cu „naturelul simțitor” cum sunt ai noștri, capabili să intre în depresie și dacă le atingi epiderma cu o floare.

31
/08
/16

Hull a luptat eroic şi a pierdut eroic cu un gol primit în „Fergie time”, în ultima etapă din Premier League! Îmi pare rău pentru ei dar sper să-l angajeze pe Phelan manager cu normă întreagă. Are stofă şi chiar şi cu resurse limitate poate ţine echipa pe linia de plutire în acest sezon.

30
/08
/16

Ca în vremurile bune, când oamenii erau obișnuiți să plătească atunci când doreau să vadă un film, sâmbătă seara am mers la cinematograf. O carte și un film făcut după ea cu mult înainte să mă nasc au reprezentat combustibilul care m-a pus în mișcare. Nu puteam rata noua ecranizare a romanului „Ben Hur”!

24
/08
/16

Într-o vreme în care cinematografele și mai ales vizionările la „video” propuneau în special filme cu actori care fie rupeau norma la frumusețe sau rupeau adversarii în bătaie, m-am trezit ridicat de pe scaun de un domn, nici înalt, nici frumos – conform standardelor clasice, nici pletos, nici musculos. Revedeam filmul „Operațiunea monstrul” (scenariul: Titus Popovici / regia: Manole Marcus) și o seară de luni stătea să se sfârșească în brațele unei dimineți de marți, iar eu brusc vroiam să fiu Corneliu (Marin Moraru). Să pot explica, fumând fie și un cocean de porumb, cum am ales lingurița și am lansat milimetric în buza stufului de unde am recuperat monstrul într-o încleștare în care îi simțeam forța lui colosală.

23
/08
/16

Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor și nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinația una de relaxare (Brașov), deci bănuiesc că publicul era puțin diferit de cel obișnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparație cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta București – Găești.

15
/08
/16

Alături de Cinesseur şi Dede's, prietenii publicaţiei noastre, Ziarul Metropolis s-a hotărât să facă un experiment. Adică să adopte o echipă (de tigri) - Hull City, "The Tigers" - din cel mai frumos campionat de fotbal al lumii, Premier League, şi să meargă cu ea până în pânzele "galben-negre" ale sezonului 2016-2017. Pentru că, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, cultura şi sportul fac, mai mereu, casă bună.

21
/07
/16

N-am vrut niciodată să intru prin culisele vieţilor de oameni, dar meseria m-a adus şi aici. Am intrat şi prin culisele teatrelor. Artiştii sunt atât de orgolioşi. Stupid de orgolioşi. E în firea lucrurilor. Creatorii sunt, adesea, egoişti şi maniaci şi obsedaţi de ei înşişi. De prea multe ori sunt aşa. E nedrept, dar e adevărat.

06
/07
/16

Marțea sunt trei ceasuri rele! Așa am auzit. Acum m-am convins. Ca orice bărbat care se respectă la mijlocul săptămânii, la ceas tainic de amurg canicular, pregăteam o fleică la gratar și un sos de piper cu fulgi de ardei iute, rețetă proprie. Cum acțiunea părea să treneze am apucat telefonul de o aripă și am început să navighez pe internet.

27
/06
/16

Când am pășit timid către lumea filmului, unul dintre primii actori care m-au cucerit a fost Bud Spencer. Aveam vârsta ideală să fiu fascinat de Piedone. Oferta filmelor care rulau din când în când în sala de sport a școlii din satul meu cuprindea puține titluri, câteva filme cu haiduci, două – trei cu arte marțiale și celebra serie cu Piedone (în Egipt, Hong – Kong, Africa sau unde mai voia el să fie).

06
/06
/16

„Anii, iubirile și paharele de vin nu se numară niciodată”. Așa susțin italienii, am aflat asta dintr-un film de dragoste. Da, mă uit și la așa ceva în nopțile în care plouă cu lună plină. Evident, imediat după ce am aflat asta m-am pus pe numărat.

15
/05
/16

,,Bacalaureat” este un film de cinema despre care se va comenta îndelung, foarte româneşte. 

13
/04
/16

TURISM CULTURAL La Liverpool se poate ajunge în multe feluri. Eu am venit dinspre Londra, cu trenul. E singura cale pe care o cunosc. Despre ea vă scriu.

Page 1 of 612345...Last »