9 răspunsuri de la AG Weinberger
https://www.ziarulmetropolis.ro/9-raspunsuri-de-la-ag-weinberger/

A fost numit „cel mai cunoscut bluesman român” şi „gringo de România”, însă de fapt eludează multe categorisiri. Un artist self-made, care s-a reinventat de mai multe ori – şi pare să nu se oprească încă.

Un articol de Monica Andronescu|11 noiembrie 2022

A trecut prin hard rock și blues, a colaborat în Statele Unite cu muzicieni de anvergură, a jucat pe scenă dar a și compus muzica pentru multe spectacole de teatru, este scriitor și compozitor de muzică contemporană. I-au fost decernate numeroase premii în țară și în străinătate inclusiv distincția Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

În ultimii ani, AG Weinberger pare să fie și prezent și absent de pe scena publică, rămânând un artist cu o aură interesantă, controversată și deloc ușor de încadrat în cam orice fel de standarde. Cum, de un an, are și o „pălărie” nouă în domeniul culturii, l-am provocat la o discuție despre cine și cum este astăzi omul și artistul AG Weinberger, și încotro se îndreaptă.

Ce mai faceți, domnule AG Weinberger?

Încerc să mă fac util și eficient, să-mi găsesc resursele interne. Îmi propun să mă bucur de o nouă calibrare față de realitățile care mi se aștern și mă provoacă. Pe scurt, bine mersi!

În acest moment al vieții și carierei dv, cum vă definiți?

Să zicem că sunt o manifestare bio-cognitivă guvernată de sarcasm și dispusă să-și asume înțelepciunea care cu greu se lasă cucerită. Acum, serios vorbind, nu știu dacă m-am definit vreodată. De dragul acestui interviu, am încercat. Nu știu dacă mi-a și ieșit.

Cum v-a influențat formarea într-un mediu tri-cultural (având în vedere faptul că sunteți deopotrivă maghiar, român și evreu)?

Mă cred bogat. Am prerogativele creării unei multitudini de avataruri, mă mândresc cu parcursul vieții mele – cu bune și cu rele, deopotrivă. Puțin probabil să fi avut șansa de a-mi crea propriu Golem, dacă m-aș trage dintr-o monoculturalitate. Atipic și incomod, câteodată, dar țin să fiu principial, loial și corect mai mereu.

Ați fost mult timp numit „cel mai mare bluesman român”, dar pare că nu vă identificați cu această idee. Cum așa?

Of, bârfele astea! Eticheta mi-a fost pusă de presa generalizată, la începutul anilor ‘90 , pe când își căuta sensul și rostul deontologic. Nici atunci și nici acum, n-am fost întrebat despre muzica pe care o cânt. Sunt un bluesman? Nu, nu pot fi așa ceva. Cultura din care mă trag, educația pe care am primit-o, percepția mea despre lume și viziunea prin care încerc să mă desăvârșesc mă recomandă totuși pentru un alt tip de estetică în exprimare. Doar pentru simplul fapt că folosesc, ici-colo, în frazările și în piesele mele, inflexiuni și texturi din caracteristica blues-ului, nu mă poate face bluesman. Mi se pare a fi o capcană căreia mulți instrumentiști îi cad pradă; nu mă număr printre aceștia.

Ce ne puteți spune despre AG Weinberger compozitorul de muzică contemporană? Umblă vorba că aveți în lucru diferite compoziții….     

Mi-am găsit vocea, mi-am regăsit identitatea și m-am lăsat sedus de muzica pe care o aud din interior. Scriu mult și variat – de la miniaturi pentru pian solo, cvartete de coarde, lucrări pentru mici ansambluri, până la muzică program și poeme simfonice. S-au adunat 28 de opusuri și câteva zeci de  studii de diverse facturi și anverguri. În prezent, lucrez la un doctorat despre corelarea obiectelor sonore și ale afectelor cu neuroprogramrea lingvistică.

În ultimii ani v-ați redus numărul de concerte, și totuși continuați să fiți un nume sonor în industria muzicală. Vă mai opresc fanii pe stradă?

Sunt un muzician care, prin anumite împrejurări și circumstanțe, a ajuns celebru, dar fără să fi fost asta scopul meu. Disprețuiesc profund și nu cred în celebritatea conjuncturală, goală de conținut. Dar să răspund la întrebarea cu iz monden: da, se mai întâmplă să fiu abordat pentru un autograf, sau pentru o poză. Recent, mi s-a întâmplat când făceam piața.

Ați făcut parte din echipa Teatrului Evreiesc de Stat, inclusiv jucând pe scenă. Mai nou sunteți vicepreședinte al Institutului Cultural Român. Ce vă propuneți din acest rol?

Poziția mea actuală, parte din conducerea ICR, este vremelnică; ea mă onorează, mă și responsabilizează… Prin mijloacele atribuite noii echipe de management de la ICR, lucrăm la îmbunătățirea mediului cultural din țară și la prezentarea acestuia în afara granițelor, cu toată diligența și considerația posibile. Pe de altă parte, eu, venind direct din breasla ‘operativă’ și înțelegând foarte bine nevoile colegilor, încerc oblojirea rănilor adunate de peste ani.

Apropo de cultură, ce lecturi, muzici și experiențe vă inspiră acum?

Citesc poezie, biografii, muzicologie, istorie, economie, psihologie și antropologie. Ascult muzici meditative, lucrări contemporane, muzică corală din toate timpurile, muzică electronică și jazz.

Înspre ce se îndreaptă omul și muzicianul Weinberger?

Spre o desăvârșire asumată. Mi-o imaginez materializată printr-un portofoliu demn, cu șansa de a deveni moștenirea atent clădită pentru urmașii mei.

 

 

05
/03
/24

Aăăă, Mihaela Trofimov este o actriță cu o mare foame pentru joacă, da, chiar așa, pentru joacă. Ăăă, o vedeți la Excelsior, la unteatru, la Brăila, pe scenă, puternică, talentată, expresivă. Ăăă ce voiam să zic? Citiți interviul în formă de alfabet și aflați cum o literă, Ă, descrie de cele mai multe ori starea ei de spirit.

12
/02
/24

Actorul Matei Arvunescu percepe vulnerabilitatea ca pe o lecție de actorie, îl citează pe marele Gabo, încercând să explice cum viața ar putea avea un sens și crede că „revoluție“ e un cuvânt cu mare greutate. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.

26
/01
/24

Mădălina Pavăl vorbește despre „Gazda“, spectacolul ei sonor de la Teatrelli, care are premiera pe 31 ianuarie și 1 februarie, de la ora 19.00, dar nu ne lasă nelămuriți nici în ceea ce privește cele mai frumoase lucruri care îi traversează viața. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.

10
/01
/24

Dacă vreți să aflați care a fost parola primului e-mail al actriței Andreea Hristu, o veți afla aici. Veți mai afla și care a fost spectacolul care a marcat-o cel mai mult, dar și care este cea mai prețioasă resursă pe care o avem. Toate acestea, într-un interviu sub formă de alfabet.

22
/12
/23

Oana Predescu, actrița Teatrului Excelsior din București, vorbește despre joacă, muzică și uitare, despre fascinație și anxietate, într-un interviu sub formă de alfabet.

06
/12
/23

Teatrul „Gong” și Revista „Euphorion” prezintă cea de-a treia conferință organizată în cadrul Simpozionului Național „Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu”. Evenimentul va avea loc vineri, 8 decembrie, de la ora 18:00, la Librăria Humanitas „Constantin Noica” și îl va avea ca invitat pe Marin Mălaicu-Hondrari.

04
/12
/23

Începutul lunii decembrie aduce primele concerte din turneul de lansare al noilor albume Alternativ Quartet — Deocamdată suntem / Departe de solstiţiu. Acestea vor avea loc pe 5 decembrie la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, pe 8 decembrie la Palatul Culturii din Iaşi, şi pe 14 decembrie la Casa Tranzit din Cluj-Napoca.