Alin Vaida, fondatorul Jazz in the Park, vorbeşte într-un interviu pentru Ziarul Metropolis despre Jazz in the Park Competition, un eveniment ambiţios care va aduna în Parcul Central din Cluj-Napoca 17 formaţii de jazz din 10 ţări, între 30 iunie şi 2 iulie.
Un articol de Dan Boicea|27 iunie 2023
Vor fi în competiție artiști din România, Franța, Ungaria, Israel, Belgia, Lituania, Polonia, Croația, Olanda și Japonia. Pe scenă vor urca și invitați speciali precum: Shay Hazan, Mădălina Pavăl Orchestra și Takuya Kuroda, celebrul trompetist japonez care va cânta pentru prima dată în România. Intrarea este liberă.
La ce să ne așteptăm de la ediția competițională de anul acesta?
Alin Vaida: La nivel muzical, vă puteți aștepta la un nivel ridicat de muzică. Am reușit anul acesta să atragem trupe care deja sunt semnate la case de discuri, trupe care sunt active în comunitatea muzicală și foarte mulți artiști cu experiență și studii superioare. Dacă acești artiști ar fi pe o scenă la un alt festival, eu mi-aș lua bilet pentru mulți dintre ei.
La nivel experiențial, așteptați-vă la un eveniment foarte emoționant. Este întoarcerea Jazz in the Park în Parcul Central, locul care ne-a consacrat. Ne vom da toată silința să readucem lumea de basm pentru care am fost premiați la nivel european în 2019.
Ce s-a depus la nivel de experiență de lucru la nivelul echipei, după cinci ediții? Cum ați îmbunătățit, pe parcurs, atât experiența concurenților, cât și experiența spectatorilor?
Vorbim de 5 ediții de concurs, dar și de 10 ediții de festival. Noi facem parte din industria muzicală și din industria jazz de foarte mulți ani și am învățat multe lucruri, trucuri, tactici să creăm experiențe bune, atât pentru artiști, cât și pentru public.
Pentru concurenți, am îmbunătățit experiența vorbind cu ei de-a lungul timpului. Și am reușit să creăm o structură de eveniment bună pentru artiștii tineri. Spre exemplu, noi cred că suntem printre puținele festivaluri din Europa care dau un onorariu garantat tuturor finaliștilor. Asta înseamnă că ei nu pierd resurse participând la concurs. Apoi ne preocupăm mult de bunăstarea lor pe durata evenimentului, ca ei să se poată concentra pe muzică. Tot ce putem face mai bine de aici încolo este să îmbunătățim valoarea premiilor. Din păcate, banii rămân în continuare un factor influent în industria culturală.
Pentru public, noi tratăm acest concurs ca un festival normal. Va fi spectaculos!
Cum este publicul românesc de jazz în 2023?
Destul de greu de răspuns la această întrebare. Pe de o parte, publicul de jazz a crescut fulminant în ultimii 10 ani. Jazz-ul a devenit pe alocuri o normalitate, o experiență la care te supui măcar de 1-2 ori pe an, chiar dacă nu ești pasionat. Și asta nu ni se datorează doar nouă, ci tuturor celor care au fost activi în ultimii 10 ani.
Pe de altă parte, trăim o perioadă dificilă pentru festivaluri. Comportamentul consumatorului s-a schimbat, indiferent de genul muzical la care ne raportăm și tot ce putem spera este că loialitatea și amintirile bune ale oamenilor vor prima în decizia pe care aceștia o iau dacă participă sau nu.
Cum ați făcut selecția din 212 aplicante și ați ajuns la 17 formații de jazz? Care au fost criteriile de departajare?
Am jurizat multe concursuri de muzică de-a lungul timpului și acesta a fost pe departe cel mai greu. Nivelul a fost foarte apropiat. Adică cel puțin 50-60 de aplicanți puteau fi finaliști.
Ca și criterii, noi facem o medie ponderată între următoarele criterii: coeziunea trupei, calitatea compozițiilor, originalitatea pieselor și impactul pe care aceștia îl au când cântă live. Iar în preselecție, am adăugat un nou criteriu, anume capacitatea trupei de a se impune într-un set-up în aer liber. Muzica jazz poate semăna pe alocuri cu muzica clasică. Există proiecte de jazz de cameră, sau proiecte care au nevoie de o anumită ambianță pentru a suna bine. Noi ne-am concentrat pe trupele care pot avea un impact în aer liber, pe un sistem de sonorizare mai puternic și cu un public mai numeros. Într-un fel e păcat că trebuie să introducem și criterii tehnice, dar e mai bine și pentru artiști, dar și pentru experiența publicului.
CITIȚI ȘI: Începe Jazz in the Park Competition. Programul complet al concursului
Ce se știe în străinătate despre Jazz in the Park ca brand și eveniment?
La nivelul industriei, suntem percepuți ca niște nebuni care fac cumva să supraviețuiască. Suntem unul din cele mai mari evenimente din Europa care nu sunt subvenționate de către stat sau autoritățile locale cu măcar 50% din bugetul de implementare. De asemenea, cred că suntem văzuți drept creativi, fiindcă găsim mereu soluții și formate noi.
Însă la nivelul Europei de Est, suntem mai mulți care semănăm în practici și în metode de lucru, fiindcă avem politici locale similare și condiții de lucru similare.
Sperăm să devenim tot mai relevanți și la nivel european, atât noi cât și alte festivaluri relevante din țară, însă ca asta să se întâmple mai repede, ar fi nevoie de o strategie culturală națională.
Alin Vaida
