Cum e corect? „Drogurile urmau să ajungă” sau „Drogurile urma să ajungă?”
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-e-corect-drogurile-urmau-sa-ajunga-sau-drogurile-urma-sa-ajunga/

Bombardamentul mediatic nemilos se ţine scai de noi, iar noi alergăm să bifăm obiective. Transformată într-o continuă fugă, existenţa ne scapă printre degete.

Un articol de Monica Andronescu|23 aprilie 2021

Tot timpul ceva urmează să se întâmple, tot timpul ceva urmează să se schimbe și, în egală măsură, tot timpul ceva rămâne neschimbat. Așa arată realitatea, iar vorbirea arată la fel: tot timpul ceva se schimbă și, în egală măsură, tot timpul ceva rămâne neschimbat. Deloc puține și deloc neinteresante, inerțiile o arată. Ele sunt peste tot în exprimarea noastră. Greșeli de toate felurile persistă în comunicarea de zi cu zi, în vorbirea consumatorilor de știri și în exprimarea creatorilor de conținut.

Să ne oprim asupra unui exemplu concret, vizând folosirea greșită a unui cuvânt. În 13 octombrie 2020, pe stirileprotv.ro apărea un articol intitulat: „Trei tone de cocaină ascunse printre banane. Drogurile urmau să ajungă în Belgia”. Care e greșeala aici?

Greșeala e una care s-a tot semnalat și explicat. Și totuși, verbul „a urma” continuă să fie o capcană. Asta, din cauză că e și un verb intranzitiv, impersonal, care nu prezintă forme pentru toate personale gramaticale. Cum e corect? „Drogurile urmau să ajungă” sau „Drogurile urma să ajungă?”

Răspunsul e simplu. „Drogurile urma să ajungă” e varianta corectă. Nu, nu e niciun dezacord între subiect și predicat! De ce? Pentru că „drogurile” nu e subiectul predicatului „urma”. Subiectul acestuia este subordonata „să ajungă”, iar subiectul ei este „drogurile”. Mai simplu spus, structura gramaticală inițială ar fi „Urma ca drogurile să ajungă”.

Se întâmplă adesea ca verbul „a urma”, intranzitiv și impersonal, să fi acordat incorect cu un subiect care nu e al lui. Pe 5 martie 2021, pe www.adevarul.ro se publica materialul intitulat „Alegerile municipale şi regionale din Italia, care urmau să aibă loc în primăvară, vor fi amânate din cauza pandemiei de coronavirus”. Dar „alegerile nu urmau”, ci „urma să aibă loc”. Pe 22 martie 2021, www.europafm.ro propunea articolul: „Măsura prin care părinții urmau să primească 1.500 de lei pe lună de la angajator pentru creșă sau grădiniță, amânată”. E vorba, desigur, despre aceeași folosire incorectă a verbului, incorect acordat cu un subiect care nu e al lui. „Părinții urma să primească” ar fi fost exprimarea corectă.. „Autobuzele urmau să aibă o lungime de zece metri”, citim într-un articol publicat pe 13 iunie 2019 în www.ziarulamprenta.ro. Situația este identică, greșeala este identică, verbului „a urma” atribuindu-i-se un subiect care nu e al lui. Varianta corectă este „Autobuzele urma să aibă” (structura de profunzime este aceeași: „Urma ca autobuzele să aibă”).

De unde persistența greșelii? În cazul acesta, poate că asimilarea unei reguli gramaticale e îngreunată de lipsa de cunoștințe teoretice. În plus, se întâmplă adesea ca o folosire incorectă generalizată să fie luată, pur și simplu, de bună. Ș uneori, tocmai de aceea, să devină normă.

08
/11
/20

„Înainte de orice vilegiatură și sportivitate, bucureștenii vor câștiga să vadă Bucureștii, care în fiece răspântie sunt alții și la fiece zece metri păstrează pentru călător o surpriză o bijuterie și o recompensă”. Așa scria Tudor Arghezi în „Cu bastonul prin București”.

24
/09
/20

Fundația Calea Victoriei aduce o mulțime de noutăți în programul de cursuri online al lunii octombrie, ca să te bucuri de seri reușite și energizante. Istorie și artă urbană, dicție și cetăți medievale, negociere și literatură sau comedie sunt doar câteva posibilități.

18
/09
/20

Nu e un admirator al comunicării intense din vremea noastră, care culminează cu incomunicarea și explică dezamăgit că în era corectitudinii politice, pentru că suntem atacați, orice am spune, sfârșim prin a nu mai spune nimic. Jeremy Irons s-a născut pe 19 septembrie 1948.

06
/09
/20

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentație. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deși 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viața noastră cotidiană, editurile din România tot au reușit să le ofere cititorilor cărți care merită toată atenția.

30
/08
/20

Dacă întrebi pe cineva pe stradă, în mijlocul Bucureștiului, nu a auzit nimeni de ea, chiar dacă stă la câteva minute distanță. Pe stradă, nimic nu îi semnalează prezența până nu ajungi în dreptul numărului 22, unde nimic nu s-a schimbat de mult.

16
/08
/20

De la Rafael la Picasso, istoria artei este și istoria tablourilor dispărute, din întâmplare sau în urma unui plan bine pus la punct. Muzeele pe care le vizităm astăzi ar fi putut fi mai bogate, fără îndoială. Dar tablourile, ca și cărțile, au viața lor secretă și uneori se fac nevăzute, fără să se mai arate.

05
/08
/20

Între 31 iulie și 2 august, NO.MAD Talks a organizat în satul Ciocanu din județul Argeș primul eveniment offline de după ieșirea din starea de urgență – NO.MAD Outdoor Camp, o tabără de trei zile dedicată atât freelancerilor, cât și antreprenorilor, soloprenorilor și, în general, celor care își doresc să fie creativi și eficienți.

31
/07
/20

În seara de 4 august 1984, Richard Burton s-a dus la culcare pentru ultima dată. Nu s-a mai trezit niciodată. Cauza morții: hemoragie cerebrală. Peste câteva zile a fost înmormântat în cimitirul din Celigny (Geneva), îmbrăcat în costum roșu galez și împreună cu un volum de poezie de Dylan Thomas.