Top 10 tablouri celebre dispărute
https://www.ziarulmetropolis.ro/top-10-tablouri-celebre-disparute/

De la Rafael la Picasso, istoria artei este şi istoria tablourilor dispărute, din întâmplare sau în urma unui plan bine pus la punct. Muzeele pe care le vizităm astăzi ar fi putut fi mai bogate, fără îndoială. Dar tablourile, ca şi cărţile, au viaţa lor secretă şi uneori se fac nevăzute, fără să se mai arate.

Un articol de Monica Andronescu|16 august 2020

Ziarul Metropolis vă propune o trecere în revista a celor mai scumpe tablouri celebre dispărute, așa cum le prezintă publicațiile de specialitate și casele de licitații.

1.„Concertul” de Johannes Vermeer

Bine-cunoscuta lucrare a fost pictată în anul 1664 și prezintă o scenă de interior, într-o atmosferă intimă, în care protagoniștii se delectează cu muzică. Dispărut într-unul dintre cele mai mari jafuri, cel comis în 1990, la Isabella Stewart Gardner Museum din Boston, tabloul vechiului maestru nu a fost găsit nici după treizeci de ani. Rămâne și acum printre cele mai importante capodopere pierdute pentru omenire și, de asemenea, una dintre cele mai scumpe. „Concertul” este estimat la 200 de milioane de dolari.

2.„Portret de tânăr” de Rafael

Se presupune că această reprezentare celebră din Renaștere, pictată în 1513-1514, este un autoportret. Destinul lui a fost unul agitat. În secolul al XVIII-lea, a fost cumpărat de un prinț din Polonia, care l-a dus în muzeul familiei din țara natală. Când naziștii au invadat Polonia, în 1939, un urmaș al familiei a luat tabloul și l-a ascuns. Dar el a fost găsit de Gestapo și a ajuns în colecția de artă a liderului nazist Hans Frank. În 1945, acesta a fost arestat și acuzat de crime de război. Printre bunurile care i-au fost confiscate nu se afla însă și tabloul lui Rafael, estimat la peste 100 de milioane și rămas dispărut.

3.„Nașterea Mântuitorului, cu Sf. Francisc și Sf. Laurențiu” de Michelangelo Merisi da Caravaggio

Realizată la 1600, această lucrare semnată de unul dintre cei mai importanți pictori italieni din toate timpurile nu mai bucură astăzi publicul din toate colțurile lumii, pentru că nu mai este expusă. În anul 1969 a fost furată, împreună cu alte bunuri, dintr-o biserică barocă din Palermo. Autoritățile care au investigat cazul au ajuns la ipoteza că tabloul a intrat pe mâinile mafiei sicieliene, care îl ascunde și astăzi. Lucrearea este, potrivit specialiștilor, pur și simplu neprețuită.

4.„Furtună pe Marea Galileii” de Rembrandt van Rijn

O altă capodoperă a artei universale, datând anul 1633, s-a făcut nevăzută în același jaf în care a dispărut „Concertul” lui Johannes Vermeer. Singurul peisaj marin pe temă religioasă, din câte se pare, al pictorului olandez, „Furtună pe Marea Galileii” este considerat unul dintre cele mai valoroase tablouri din lume, al cărui preț e imposibil de estimat. FBI investighează cazul de ani întregi, fără a reuși să descopere nici infractorii, nici capodopera dispărută. Recompensa stabilită pentru cine poate oferi informații despre jaf spune totul: 5 milioane de dolari.

5.„Maci” de Vincent Van Gogh

Pictată în anul 1887, cu câțiva ani înainte de sinuciderea artistului, această lucrare avea să dispară, pur și simplu, din rama ei, din locul în care era expusă, și anume Muzeul Mohamed Mohmoud Khalil de la Cairo. Tabloul, estimat la 50 de milioane de dolari, și nevăzut din anul 2010, când a avut loc furtul, nu a fost găsit nici în ziua de azi.

6.„Natură moartă cu sfeșnic” de Fernand Leger

Pictat în anul 1922 și estimat la 28 de milioane de dolari, tabloul a fost ținta principală a jafului care a avut loc la Muzeul de Artă Modernă de la Paris în mai 2010. Specialistul în antichități care i-a plătit, se pare, 50 000 de dolari hoțului, a dat mai departe prada. Iar aceasta nu consta numai în tabloul lui Leger, ci și în alte patru picturi de Modigliani, Matisse, Braque și Picasso. Dealerul care a intrat în posesia lor susține că, de frica poliției, le-a distrus pe toate cinci, a căror valoare se ridică la peste 120 de milioane de dolari. Există însă suspiciuni că adevărul este altul și că ele circulă pe piața neagră a operelor de artă.

7.„Porumbel cu mazăre” de Pablo Picasso

Și această lucrare datând din perioada cubistă a celebrului artist de origine spaniolă a fost victima aceluiași jaf comis la Muzeul de Artă de la Paris. O victimă colaterală, s-ar putea spune, de vreme ce planul infractorilor a fost să fure doar pictura amintită. Hoțul însă a căzut pradă ispitei și a sustras și această lucrare a lui Pablo Picasso, estimată la 28 de milioane de dolari.

8.„Podul Charing Cross” de Claude Monet

În primii ani ai secolului XX, fascinat de ceața londoneză, artistul francez a realizat o serie celebră de 37 de lucrări pe această temă. Astăzi, ele fac parte din diverse colecții de artă din lume. Cea expusă la Muzeul Kunsthal din Rotterdam a avut însă o soartă absurdă. În anul 2012, a fost furată, împreună cu alte șase capodopere semnate și de Matisse, Gauguin și Picasso, a căror valoare e estimată la peste 300 de milioane dolari, de un grup de infractori din România. Anchetatorii au dat de urma tablourilor, dar ele nu au fost găsite niciodată. La momentul acela, mama unuia dintre ei a declarat la poliție că, de frica anchetei și ca să-și salveze fiul de acuzații, le-a dat foc. Mai târziu, și-a schimbat declarația, susținut că nu a făcut asta, dar anchetatorii au descoperit în sobă urme din soluții folosite în pictură și urme de pânză. Cât despre tablou, el rămâne dispărut.

9.„Fată în alb și galben, citind” de Henri Matisse

Pictat în anul 1912, acest tablou foarte cunoscut al pictorului francez a avut aceeași soartă. Sustras în jaful amintit de la muzeul din Rotterdam, a ajuns într-un sat din România, acasă la Olga Doru, mama unui dintre infractori și, din câte se pare, a sfârșit și el pe foc. În afară de această pictură estimată la peste 20 de milioane de dolari, s-ar fi făcut scrum și „Fată în fața ferestrei deschise” de Paul Gauguin sau „Femeie cu ochii închiși” de Lucian Freud.

10.„Autoportret în drum spre Tarascon” de Vincent Van Gogh

Pictată în anul 1888, la Arles, această lucrare spectaculoasă a artistului olandez rămâne o enigmă. Dispărută fără urmă în istorie, distrusă, spune cea mai răspândită ipoteză, lucrarea ni-l arată pe Van Gogh însuși, însoțit de o umbră misterioasă, mergând spre însoritul Tarascon, oraș aflat în apropiere de Arles, unde pictorul a locuit multă vreme. Se numără, cu siguranță, printre cele mai importante lucrări plastice, de o valoare inestimabilă, rătăcite în negura timpului, rămase în patrimoniul pierdut al omenirii.

05
/02
/24

„Din autobiografie îmi extrag eu forța, prin autobiografie simt că pot să-i fac pe oameni să se confrunte cu acele lucruri pe care nu vor să le vadă. Când vine vorba de scrierea autobiografică, oamenii nu mai pot spune: E doar un personaj, asta nu poate fi adevărat”.

19
/01
/24

Acum un an, George Banu mai avea de trăit doar două zile. A murit pe 21 ianuarie 2023, la Paris, iar dispariția lui a însemnat sfârșitul unei lumi. O lume nu așa „perfectă” cum se dorește cea pe care o trăim, dar o lume frumoasă, în care se respira la alte înălțimi.

11
/10
/23

„Eu cred încă în catharsis”, a spus Thomas Ostermeier în cadrul unei întâlniri care a avut loc la București, cu prilejul prezentării spectacolului „O istorie a violenței”, în cadrul X-FEST, organizat de Teatrul Excelsior.

08
/10
/23

„Atunci când scriu, am acest sentiment foarte puternic și foarte clar, că ceea ce scriu este scris deja. Că există undeva acolo... Și că eu trebuie doar să-l pun pe hârtie, înainte să dispară”.

14
/09
/23

Centrul Ceh București își reia activitatea toamna aceasta și dă startul unui nou sezon de evenimente pe 20 septembrie, când va avea loc, de la ora 19:00, discuția „My Body is Mine”, ce pune în dezbatere subiectul body shaming-ului, analizat de invitații Ridina Ahmedová, Andrada Cilibiu, Patrick Brăila și moderatoarea Alice-Monica Marinescu.

02
/07
/23

Cea de-a 30-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu se va încheia în această seară, cu un spectacol de lumini și drone. Desfășurată sub semnul Miracolului, ediția din acest an înseamnă, în esență, confirmarea că miracolele pot fi uneori provocate și construite pas cu pas.