Denisa Dan: „Jazz in the Park este viziunea noastră asupra comunității”
https://www.ziarulmetropolis.ro/denisa-dan-jazz-in-the-park-este-viziunea-noastra-asupra-comunitatii/

Cea de-a X-a ediţie a festivalului Jazz in the Park va avea loc în perioada 1 – 4 septembrie, în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, cel mai vechi muzeu în aer liber din România.

Un articol de Dan Boicea|25 august 2022

După doi ani în care s-a desfășurat în variante restrânse, condiționat fiind de restricțiile pandemice, Jazz in the Park aduce din nou în fața publicului un lineup vibrant, eclectic și bogat, cu artiști renumiți precum The Comet is Coming și Asaf Avidan, dorind să confirme încă o dată numele de Europe’s Best Small Festival. Vă invităm să citiți un interviu cu Denisa Dan, Project Manager Jazz in the Park.

Ce crezi că e special la acest festival? De ce e Jazz in the Park altfel față de alte festivaluri?

Denisa Dan: Jazz in the Park este mai mult decât un produs comercial, este o parte din fiecare om care contribuie la  organizarea lui, fiecare om care îi trece pragul. Anul acesta motto-ul nostru este #soundspersonal; și chiar așa este. Un festival are puterea să aducă oamenii împreună, dar Jazz in the Park este genul de eveniment care poate fi “gustat” și ca experiență individuală. Avem oameni care ne-au transmis că la noi s-au simțit confortabil să vină singuri; un fel de “Ce ai făcut astăzi pentru tine”. Și să ajungi la nivelul acesta de intimitate cu publicul tău pentru noi este o realizare.

Care e misiunea festivalului? Crezi că Jazz in the Park are un rol în educarea gusturilor muzicale ale publicului?

Noi, ca echipă, am mai spus asta de-a lungul celor 10 ani: Jazz in the Park este viziunea noastră asupra comunității, modul în care ne dorim noi să fie lumea. Și pentru a construi această viziune, chiar și pentru un weekend, punem mare preț pe componenta comunitară și pe cea muzicală. Și mai mult decât dezvoltare de audiență, Jazz in the Park este un festival al descoperirilor muzicale și al experiențelor personale pentru că te expune unui set-up care credem noi că are puterea să schimbe ceva în publicul nostru și să-i arate că lucrurile pot fi și altfel.

Povestește-ne puțin despre lineup. Ce nu trebuie musai să ratăm anul acesta la festival?

Că tot povesteam despre educarea publicului din punct de vedere muzical, cred că lucrurile pot fi privite și din perspectiva artiștilor. Pe lângă numele mari din festival, ce ne propunem este să contribuim și la creșterea trupelor tinere. Pe de-o parte expui publicul unui gen muzical, pe de cealaltă parte ajuți la dezvoltarea viitoarelor nume din industrie prin simplul fapt că îi aduci în fața unui alt fel de public în contextul unui festival. Tocmai din acest motiv avem o scenă dedicată lor.

Line-up-ul din acest an cred că are câte un nume pentru fiecare persoană care ne trece pragul; acorduri pentru fiecare om. Tot ce trebuie să faci este să fii acolo și să experimentezi. Eu una de-abia aștept să văd cum sună experiența The Comet is Coming în Parcul Etnografic.

Cum crezi că va evolua Jazz in the Park? Care sunt planurile voastre pentru viitor?

Jazz in the Park are un potențial comunitar extraordinar și pe viitor vrem să dezvoltăm și mai tare această componentă. Chiar dacă poate suna ciudat, un festival poate să fie instrumentul prin intermediul căruia putem să contribuim la a face bine și lumea un loc mai bun.

2023 se anunță un an interesant în cel mai bun sens al cuvântului; anul în care ne întoarcem în locuri dragi și continuăm planuri începute deja. Mai multe o să afle toată lumea în curând.

Și, dacă vorbim despre planuri de viitor, trebuie să vorbim și despre finanțări. Mai ales că este primul an în care accesul la festival se face exclusiv pe baza abonamentului sau a biletului. Care sunt sursele de finanțare pentru festival și care e ponderea în ceea ce privește finanțările publice versus private?

Până în 2020 Jazz in the Park a fost un festival gratuit. Chiar dacă am reușit să nu ne oprim și să avem o continuitate a festivalului și în pandemie, 2020 ne-a adus în fața posibilității de a face un eveniment cu o capacitate de 500 persoane, în contextul în care cu un an înainte anunțam un public de 100.000 persoane. Acela a fost defapt primul an în care am descoperit Parcul Etnografic și am introdus bilete. Fast forward 2 ani mai târziu, jonglatul între surse de finanțare este la fel sau poate chiar mai greu. În acest an proporțiile surselor de finanțare arată cam așa: undeva la maximum15% sunt finanțări publice, 60% din bugetul nostru este provenit din zona privată și undeva la 25% din buget este reprezentat de venituri direct generate de festival. Tot ce putem să spunem este că sperăm ca aceste proporții să se mai modifice; but time will tell.

Ești încă de la început în echipa festivalului. Ce înseamnă Jazz in the Park pentru tine? Cum au fost acești 10 ani lucrând, construind Jazz in the Park?

Oricât de comic ar părea, eu am conștientizat că sunt de la prima ediție în Jazz in the Park, anul acesta, în timpul unui live la TV. Rula un filmuleț cu prima ediție a festivalului și m-am văzut acolo. A fost comic pentru mine.

Dar da, faptul că am contribuit  încă de la început e un privilegiu și o mare oportunitate. Nu sunt mulți oameni care reușesc să contribuie la dezvoltarea unui festival, să propună lucruri și să le vadă puse în aplicare. Cred că pot să spun că Jazz in the Park este, din anumite puncte de vedere, exact așa cum mi-ar plăcea mie să fie un festival.

Am avut parte de-a lungul timpului de provocări de tot felul, dar acum, după 10 ani, pot să spun că am avut parte de lecții de tot felul. Și de-abia le aștept pe următoarele.

De ce îți place jazz-ul? Ce e atrăgător pentru tine la acest stil muzical? Crezi că ți-a influențat în vreun fel jazz-ul deciziile de viață, având în vedere că ultimii 10 ani au fost în ritm de jazz?

Jazzul ca stil muzical este echivalentul libertății de exprimare. Asta facem și noi; ne exprimăm prin ceea ce facem. Ca să închid cercul, chiar și cu riscul de a mă repeta, Jazz in the Park este viziunea noastră asupra comunității, modul în care ne dorim noi să fie lumea. Așa că da, cred cu tărie că acest festival îmi influențează deciziile de zi cu zi. În cel mai bun mod cu putință.



20
/03
/24

Denisa Nicolae are multe nesiguranțe și incertitudini. Râde zgomotos și plânge cu sughițuri. Iubește. Lumea ei e mare și jucăușă, din când în când o prinde cu tandrețe, să nu fugă, și o face vizibilă, puțin câte puțin.

05
/03
/24

Aăăă, Mihaela Trofimov este o actriță cu o mare foame pentru joacă, da, chiar așa, pentru joacă. Ăăă, o vedeți la Excelsior, la unteatru, la Brăila, pe scenă, puternică, talentată, expresivă. Ăăă ce voiam să zic? Citiți interviul în formă de alfabet și aflați cum o literă, Ă, descrie de cele mai multe ori starea ei de spirit.

12
/02
/24

Actorul Matei Arvunescu percepe vulnerabilitatea ca pe o lecție de actorie, îl citează pe marele Gabo, încercând să explice cum viața ar putea avea un sens și crede că „revoluție“ e un cuvânt cu mare greutate. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.

26
/01
/24

Mădălina Pavăl vorbește despre „Gazda“, spectacolul ei sonor de la Teatrelli, care are premiera pe 31 ianuarie și 1 februarie, de la ora 19.00, dar nu ne lasă nelămuriți nici în ceea ce privește cele mai frumoase lucruri care îi traversează viața. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.

10
/01
/24

Dacă vreți să aflați care a fost parola primului e-mail al actriței Andreea Hristu, o veți afla aici. Veți mai afla și care a fost spectacolul care a marcat-o cel mai mult, dar și care este cea mai prețioasă resursă pe care o avem. Toate acestea, într-un interviu sub formă de alfabet.

22
/12
/23

Oana Predescu, actrița Teatrului Excelsior din București, vorbește despre joacă, muzică și uitare, despre fascinație și anxietate, într-un interviu sub formă de alfabet.