Eveniment dedicat lui Eminescu şi regretatei Zoe Dumitrescu-Buşulenga, la Biblioteca Naţională a României
https://www.ziarulmetropolis.ro/eveniment-dedicat-lui-eminescu-si-regretatei-zoe-dumitrescu-busulenga-la-biblioteca-nationala-a-romaniei/

„Devoţiune şi acuitate exegetică”, un eveniment dedicat în egală măsură lui Eminescu şi regretatei profesoare şi academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga, s-a desfăşurat, vineri, în sala mare de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a României. În cadrul evenimentului, organizat de Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, în colaborare cu Biblioteca Naţională a României, a […]

Un articol de Andrada Văsii|14 ianuarie 2013

„Devoţiune şi acuitate exegetică”, un eveniment dedicat în egală măsură lui Eminescu şi regretatei profesoare şi academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga, s-a desfăşurat, vineri, în sala mare de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a României.

În cadrul evenimentului, organizat de Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, în colaborare cu Biblioteca Naţională a României, a fost prezentată triada volumelor „Eminescu.Viaţa”, „Eminescu şi Romantismul german” şi „Eminescu.Creaţie şi Cultură”, realizate în coerenţa unui obiect editorial unitar, în concepţia grafică a profesorului, graficianului şi omului de carte Mircia Dumitrescu.

Un adevărat remember dedicat celei care a fost cunoscută, în ultima parte a vieţii sale, drept Maica Benedicta, lansarea a prilejuit evocarea gravităţii sale intelectuale, a fervorii spiritului aceleia care a devenit un model, dar şi prezentarea lui Eminescu din perspectivă creştină, după cum aprecia directorul general al Bibliotecii Naţionale, Elena Târziman.

Acad. Dan Haulică, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, a apreciat că Eminescu este pentru noi măsură de creativitate, un totdeauna pentru gândirea şi existenţa românilor, care trebuie reiterat cu tenacitate, aşa cum a făcut-o acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-un destin vital şi intelectual ineluctibil.

„Apăraţi-l pe Mihai!”, mărturisea Maica Benedicta, în ultimele zile de viaţă, pe patul de spital, a spus Hăulică, apreciind că intrăm într-o nouă eră a receptării lui Eminescu.

Editorul şi istoricul literar Valeriu Râpeanu a evocat-o pe Zoe Dumitrescu-Buşulenga profesorul, cea care, alături de Tudor Vianu, vorbea la toate cursurile sale despre Eminescu – spirit de sinteză între cultura naţională şi universală, în condiţiile în care a pomeni despre poetul naţional constituia o impietate.

„Pentru Zoe Dumitrescu-Buşulenga a fost o misiune”, a spus el, rememorând conferinţele academicianului în ţară, în care a putut surprinde transfigurarea pe care o citea pe chipurile foarte diverse ale auditoriului.

Editorul a îndemnat la păstrarea tuturor scrierilor regretatei profesoare, care ştia să transmită o anumită stare de spirit şi nu doar despre Eminescu. „Nu trebuie să se piardă nimic!”, a îndemnat Râpeanu.

În opinia lui Valeriu Râpeanu, „sărbătoarea culturii naţionale prin Eminescu nu poartă nimic convenţional în ea, deoarece ea s-a impus ca o evidenţă pe care nu o mai poate nimeni nega”.

Criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu a mărturisit că Zoe Dumitrescu-Buşulenga, al cărei student a fost, transmitea o stare de ardoare pentru cultură.

Ştefănescu a povestit cum, într-un „moment dificil”, profesoara l-a „salvat” de la exmatricularea din Facultatea de litere, după ce, scriind o parodie după „Împărat şi proletar”, fusese acuzat că este împotriva regimului. „Stai jos! Noi, profesorii, hotărâm asta. Să-ţi fie ruşine!, a spus atunci Zoe Dumitrescu-Buşulenga, reducând la tăcere un coleg ‘vigilent’ şi o clasă înţesată de securişti”, a spus Alex Ştefănescu.

Criticul i-a vitriolat pe cei pe care i-a numit „tot felul de nulităţi” care au criticat-o, după 1989, pe Zoe Dumitrescu-Buşulenga pentru „reverenţa” făcută Elenei şi lui Nicolae Ceauşescu, Ştefănescu susţinând că, „încă din vremea lui Pericle”, oamenii de cultură făceau astfel de gesturi.

Revenind la Eminescu, Alex Ştefănescu a îndemnat la citirea operei poetului.

Vorbind despre eminescologul-comparatist Zoe Dumitrescu-Buşulenga, prof. univ. Lucia Cifor a apreciat că „avea puterea să disloce comodităţi, incendiind sala cu puterea cuvântului său”.

Pr. Dosoftei Dijmărescu a evocat memoria „părintelui Eminescu, receptat de Maica Benedicta prin gândirea, prin dragostea şi smerenia ei” în volumele prezentate.

Actorul Dorel Vişan a recitat, în încheierea evenimentului, din Postumele eminesciene.

Zoe Dumitrescu Buşulenga (n. 20 august 1920, Bucureşti – d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamţ), fiica lui Nicolae Dumitrescu, jurist şi a Mariei Apostol, filolog, a fost o personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic şi istoric literar, eseist, filosof al culturii şi pedagog român.

A fost membră a Academiei Române şi a unor importante instituţii culturale europene.

Academicianul Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Maica Benedicta după intrarea în cinul monahal, a fost înmormântată, conform dorinţei testamentare, la Mănăstirea Putna, cu onoruri militare.

În anul 2007 a fost înfiinţată Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu – Buşulenga – Maica Benedicta” cu scopul de a cultiva moştenirea spirituală şi culturală a distinsei profesoare.

Fundaţia a organizat la Mănăstirea Putna simpozioanele internaţionale: „Tradiţie spirituală românească şi deschidere universală” (2007), „Epoca noastră, tensiunea etic – estetic” (2008) şi „În căutarea Absolutului: Eminescu” (2009).

SUrsa: Agerpres

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

13
/11
/23

Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, tată şi fiică, merg înainte cu ediția din acest an a Turneului Național Vioara lui Enescu la sate, în comuna Petriș, județul Arad (17 noiembrie, ora 12.30), la Deva, pe scena Sălii Pro Arte (17 noiembrie, ora 19), la Braşov, la Sala Patria (18 noiembrie, ora 19), cu finalul turneului la Bucureşti, la Sala Radio (21 noiembrie, ora 19).

13
/11
/23

Bucharest Best Comedy Film Festival și-a ales filmul câștigător dintre cele 10 participante în competiție. Marele câștigător este o comedie venită direct din Peru pe marile ecrane din România. Surori vitrege a fost ales în unanimitate de către juriul festivalului, cucerind imediat și publicul participant la Gala de închidere, când a fost anunțat drept marele câștigător.

12
/11
/23

Un spectacol care ar trebui prezentat în fața cât mai multor tineri și care vorbește despre probleme extrem de actuale, prezente într-o formă sau alta cam în toate școlile din România în acest moment...

10
/11
/23

În 18 și 19 noiembrie 2023, la ora 19:00, la Teatrul Excelsior va avea loc premiera spectacolului „(R)Evoluție. Ghid de supraviețuire în secolul XXI” de Yael Ronen și Dimitrij Schaad, în regia lui Radu Nica, nume de referință ale scenei românești, multiplu nominalizat la Premiile UNITER și câștigător în 2005 al Premiului de debut pentru spectacolul „Nora“, realizat la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu.

10
/11
/23

În 18 și 19 noiembrie, de la ora 20:00, Reactor invită publicul la ultima sa producție, „Rața!”, pe un text scris vara aceasta în cadrul rezidenței de scriere pentru autori dramatici, Drama 5.