Ioan Silviu Lefter (Crucea Roșie Română): „Oricine poate învăța să acorde primul ajutor și poate salva vieți!”
https://www.ziarulmetropolis.ro/ioan-silviu-lefter-crucea-rosie-romana-in-mijlocul-acestor-suferinte-este-incurajator-sa-vezi-nivelul-de-solidaritate-al-oamenilor/

Un interviu cu Ioan Silviu Lefter, Director General al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România.

Un articol de Alina Vîlcan|16 iunie 2022

Ioan Silviu Lefter, Directorul General al Crucii Roșii Române, vorbește într-un interviu pentru Ziarul Metropolis despre fascinanta istorie a organizației, atât pe plan mondial, cât și la noi, dar și despre provocări recente, precum pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina.

Pe frontul de la Solferino (Italia, 1859)

Pe 4 iulie, se împlinesc 146 de ani de la înființarea Crucii Roșii Române. Iar pe 8 Mai a fost Ziua Mondială a Crucii Roșii, celebrând spiritul organizației, bazat pe efortul voluntar de a oferi ajutor oricui, fără niciun fel de discriminare. Între aceste două date, care ați spune că sunt principalele repere din istoria Crucii Roșii pe plan mondial, cele pe care cu toții ar trebui să le cunoaștem?

Cred că cel mai frumos și mai important moment al istoriei Mișcării Internaționale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie este contextul înființării sale. Ea s-a născut la inițiativa unui om de afaceri elvețian, Henry Dunant, în anul 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, la Solferino, în Italia. Dunant a atras atenția lumii asupra necesității de a înființa o societate de ajutor și de a promova un acord internațional cu privire la asistarea răniților și protejarea persoanelor care îi îngrijesc. Bătălia de la Solferino a avut loc la data de 24 iunie 1859, în nordul Italiei, unde armatele Franței și Austriei (peste 320.000 oameni) s-au luptat cu înverșunare timp de 16 ore.

În urma confruntării, numărul morților și al răniților de pe câmpul de luptă a fost de 40.000. Bătălia a reprezentat o victorie pentru francezi, dar costul a fost enorm: cadavrele erau așezate unele peste altele, iar răniții zăceau neîngrijiți. Numărul chirurgilor era insuficient. Deși la vremea aceea într-o armată existau patru veterinari pentru a îngriji o mie de cai, era doar un doctor pentru același număr de oameni și niciun doctor pentru forțele de artilerie.

Henry Dunant venise la Solferino pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. El a fost martor al imaginii oribile de după bătălie. Dezastrul umanitar rezultat din încleștarea beligeranților l-a impresionat profund pe tânărul genevez. A adunat oameni din satul învecinat și a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniții. Vorbele sale „Siamo tutti fratelli” („Suntem cu toții frați”) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici și compatrioți. Henry Dunant s-a întors în Elveția, unde a continuat să fie tulburat de coșmarul căruia îi fusese martor la Solferino. Poate și pentru a-și scoate imaginile din minte, a scris o carte și a publicat-o pe cheltuiala sa, în noiembrie 1862. Aceasta se numește „O amintire de la Solferino”. Principalul scop al lui Dunant era de a aduce în atenția lumii cruda realitate a războiului. De aceea, a trimis cartea sa familiilor domnitoare din Europa, dar și liderilor militari, politici, celor implicați în acțiuni filantropice și prietenilor. Cartea a cunoscut un succes imediat și neașteptat, Dunant primind numeroase invitații și devenind obiectul unui val de admirație. Cartea propunea două idei care s-au dovedit de o importanță crucială: prima era înființarea, în fiecare țară, a unei societăți de ajutorare a răniților pe timp de război, alcătuită din voluntari; a doua – promovarea unui acord internațional care să protejeze soldații răniți pe câmpul de luptă și pe aceia care îi îngrijesc, oferindu-le astfel un statut neutru.

O amintire de la Solferino” a avut o influență foarte importantă. În mai puțin de un an, ca urmare a propunerilor pe care le conținea, a luat ființă o organizație mondială. Meritul lui Dunant a fost acela că a reușit să convingă statele să codifice și să recunoască obiceiurile războiului. Recomand cu cădură această carte pe care o găsiți și în bibliotecile din România.

În România, Crucea Roșie a sărbătorit, în 2021, 145 de ani de la înființare. În tot acest timp, a venit în sprijinul populației în momente cât se poate de dificile – de la cele două războaie mondiale, până la asistarea victimelor diverselor dezastre naturale sau a categoriilor sociale vulnerabile, în zilele noastre. Care au fost principalele provocări pentru Crucea Roșie Română în ultimele decenii?

În fiecare zi ne confruntăm cu provocări la Crucea Roșie, însă dacă vorbim de cele mai mari din ultimii ani, aș menționa criza economică din anul 2009, pandemia COVID-19 și situația dificilă din Ucraina din prezent. Criza economică din anul 2009 a dus la creșterea numărului de persoane care trăiau în sărăcie și la distanțarea dintre clasele sociale, dintre bogați și săraci. Tot atunci a apărut o nouă categorie de persoane vulnerabile – „noii săraci” – reprezentată de oamenii cu venituri medii care nu și-au mai putut asigura nevoile de bază. Acesta a fost și motivul pentru care Crucea Roșie Română a implementat atunci programul Banca de Alimente, un program social ce constă în ajutorarea familiilor nevoiașe cu alimente de bază. Crucea Roșie Română continuă să dezvolte activități care cresc reziliența comunităților în fața situațiilor de urgență și programe adaptate nevoilor specifice ale comunităților.

Personalități ale istoriei autohtone, alături de Crucea Roșie

Din 2015, Președintele Societății Naționale de Cruce Roșie din România este Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române. Ce a fost diferit în acești șapte ani, prin implicarea sa?

În cei 145 de ani de existență, Crucea Roșie Română a avut la conducerea sa numeroase personalități ale vremii care și-au legat destinele de activitatea noastră umanitară: Prințul Dimitrie Ghica, George Gr. Cantacuzino, Ion Kalinderu, Alexandru Marghiloman, Alexandru Constantinescu, Gheorghe Balș, dr. Ion Constantinescu, generalul Nicolae Pârvulescu, Constanța Crăciun, academicianul Vasile Mârza, dr. Octavian Belea, generalul Radu Rusescu, Anton Moisescu, generalul Mihai Burcă, generalul Constantin Burada, IPS. Prof. Dr. Nifon Mihăiță, Mihaela Geoană, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române. Sprijinul, viziunea, dar mai ales devotamentul acestora față de valorile umanitare, au făcut ca organizația să dăinuie mai bine de un secol și să devină, de la an la an, mai puternică și mai capabilă să facă față nevoilor comunității.

De la primul curs de prim ajutor, pe care Crucea Roșie îl derula în țara noastră în incinta Spitalului Colțea din București, în 1877, instruirea pentru acordarea ajutorului medical imediat a continuat să reprezinte o prioritate pentru organizație, astfel de programe fiind desfășurate constant în filialele din capitală și din țară. Care este mesajul dumneavoastră pentru cei care încă nu au făcut un astfel de curs?

Mesajul care îmi doresc să ajungă la cititori este că oricine poate învăța să acorde primul ajutor și poate salva vieți! Abilitățile de prim ajutor îți permit să ai o reacție promptă în situații de urgență. Un curs de prim ajutor te învață cum să-ți păstrezi calmul în caz de urgență și să acționezi până la sosirea echipajelor specializate. Primul ajutor reduce vulnerabilitățile și ajută la construirea unor comunități mai puternice. Primul ajutor salvează vieți!

De-a lungul anilor, personalități marcante s-au alăturat eforturilor Crucii Roșii în întreaga lume. La noi, cea mai cunoscută este Regina Maria, care îmbrăca uniforma de infirmieră a Crucii Roșii în Primul Război Mondial. Ce alte personalități autohtone au luat parte la acțiunile Crucii Roșii?

Începând cu membrii fondatori ai primului Comitet Central al Societății de Cruce Roșie, prințul Dimitrie Ghica, dr. Carol Davila, dr. P. Iatropulo, Nicolae Kretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, de-a lungul timpului multe personalități marcante ale istoriei și culturii române au contribuit cu spiritul lor umanitar la alinarea suferințelor celor mai vulnerabile persoane. Amintim pe Regina Elisabeta, Regina Mamă Elena, George Enescu, Grigoraș Dinicu, Cella Delavrancea.

Campanii derulate azi de Crucea Roșie Română

De la debutul pandemiei de COVID-19 și mai ales în perioadele de vârf ale acesteia în România, cum s-a implicat Crucea Roșie Română? Știm, de exemplu, campania #RomâniasalveazăRomânia, despre ce a fost vorba? Cum ați rezuma anii de pandemie din această perspectivă?

Perioada de pandemie COVID-19 a fost una care ne-a pus la încercare expertiza, reziliența, capacitatea de inovare în raport cu așteptările cetățenilor și ale autorităților, într-un cuvânt ne-a provocat să ne îndeplinim misiunea umanitară. Dar nu am fost singuri pe acest drum. Ne-au fost alături milioane de oameni care ne-au impresionat cu încrederea și empatia lor. Am avut alături mediul de afaceri care a reacționat cu multă deschidere la nevoile unei țări aflate în stare de urgență și a arătat o mare încredere în capacitatea organizației noastre de a gestiona în mod corect fondurile donate. Astfel, în primul val al pandemiei am reușit să facem diferența acolo unde a fost cea mai mare nevoie: prin achiziții de echipamente medicale și materiale de protecție oferite unităților sanitare, prin alimente și produse de igienă acordate persoanelor singure, aflate în izolare.

Pe scurt, în luna martie 2020 am lansat un apel umanitar de urgență intitulat „România Salvează România”, prin care am strâns 7.141.176 euro și produse în natură în valoare de 2 milioane de euro. Conform obiectivului campaniei, 850.944 de persoane fizice, 81 de ONG-uri și 729 de instituții publice au beneficiat de intervențiile Crucii Roșii Române în timpul pandemiei. Am asigurat echipamente medicale noi pentru 49 de Spitale COVID din toată țara, precum echipamente de testare PCR și kit-uri de testare pentru diagnosticare rapidă COVID, teste rapide COVID-19 pe bază de antigen, ventilatoare pentru secțiile ATI, injectomate, monitoare pentru funcții vitale, stative pentru injectomate, nebulizatoare, electocardiograf, ecograf, defibrilatoare, tărgi, termometre, spirometre, purificatoare, tunele de dezinfecție, tăvițe bloc operator etc. Am intervenit în 930 de localități, iar aproximativ 70.000 de persoane au avut alimente asigurate. 822 de persoane cu probleme de sănătate (altele decât COVID-19) au beneficiat de îngrijire la domiciliu, iar 4.351 de persoane au primit asistență psiho-socială prin telefon. La toate acestea au contribuit 1.530 de voluntari și 180 de persoane din cadrul personalului angajat.

Ce alte campanii desfășoară în prezent Crucea Roșie Română? Cum pot veni românii în sprijinul activităților derulate de Crucea Roșie?

Una din campaniile constante cele Crucii Roșii Române este programul social „Banca de alimente” care are aproape 13 ani de funcționare. Sute de mii de familii nevoiașe, persoane în vârstă fără aparținători, persoane care suferă de foame sunt sprijinite cu alimente de bază în fiecare an în toată țara. Este un sistem național de colectare de alimente greu perisabile în magazinele partenere (Carrefour, Mega Image si Cora), prin donația clienților. Produsele sunt apoi sortate de voluntari, așezate în pachete și transportate la domiciliul beneficiarilor. Pachetele de la „Banca de alimente” sunt standardizate din punct de vedere al greutății și al conținutului. Ele au 12 kg și conțin cam tot ce are nevoie o familie pentru a-și prepara singură hrana: făina, mălai, ulei, orez, paste făinoase, conserve de carne și de legume, bulion, cereale și asa mai departe. De-a lungul celor 13 ani de existență, „Banca de alimente” a devenit o oază de speranță în rândul persoanelor greu încercate, pentru care veniturile lunare nu le permit un trai decent. Cei care vor să susțină în continuare programul pot dona alimente în cele trei magazine menționate: Carrefour, Mega Image și Cora.

Un alt proiect drag nouă este cel dedicat Centrelor de Zi E.G.A.L. Începând din anul 2015, Crucea Roșie Română a pus bazele a patru centre de zi, în cele mai sărace zone din țară: Botoșani, Craiova, Lupeni și Babadag – Centrele E.G.A.L. Pentru că toții copii au nevoie de Educație. Generozitate. Abilități. Libertate. Scopul proiectului este îmbunătățirea situației sociale, școlare și, nu în ultimul rând, emoționale a unui număr cât mai mare de copii și tineri marginalizați. Ei capătă aici abilități de viață, învață să-și verbalizeze și să-și controleze emoțiile, beneficiază de o masă caldă, de ajutor la lecții, descoperă ce înseamnă normalitatea. Și se transformă astfel, înfloresc, zâmbesc sub privirile noastre și își construiesc viitorul. În fiecare centru, 50 copii sunt incluși zilnic într-un program integrat de dezvoltare, desfășurat cu sprijinul voluntarilor. Pentru funcționarea unui centru timp de un an, sunt necesari în jur de 50.000 de euro. Pentru a continua activitatea, realizăm campanii periodice de strângere de fonduri.

Aș mai menționa și „Caravana de Bine” și „Cluburile de educație pentru sănătate din școli”, care au ca scop reducerea vulnerabilității populației în fața îmbolnăvirilor prin depistări precoce și educație pentru sănătate. Caravana de Bine a Crucii Roșii Române este dedicată persoanelor vulnerabile din mediul rural care nu beneficiază de servicii medicale primare și nu au acces la sistemul sanitar din motive economice, de infrastructură sau pur și simplu pentru că starea fizică nu le permite să se deplaseze la un cabinet medical. Pentru acești oameni, Crucea Roșie Română acordă servicii medicale gratuite aducând efectiv medicii în comunitate, aproape de casa lor. Astfel, o echipa multidisciplinară de doctori, asistenți medicali și voluntari de la Cruce Roșie se deplasează în comunitățile rurale și timp de două zile oferă consultații tuturor celor care doresc: copii, tineri, bătrâni. Consultațiile, așa cum am mai spus, sunt gratuite și constau în EKG și ecograf, consultații de pediatrie, cardiologie, oftalmologie, ORL, medicină internă, boli de nutriție etc. În urma acestor consultații, se eliberează scrisori medicale cu rezultatele clinice și paraclinice, precum și recomandări terapeutice. Nu sunt uitați nici cei care nu se pot deplasa. Pentru cazurile nedeplasabile din sate, echipa Crucii Roșii Române se duce la domiciliul acestora. Până acum Caravana de Bine a avut 7 opriri în județele Buzău, Arad, Brăila, Dâmbovița, Ialomița, Brașov și Teleorman. În total au făcut peste 3.000 de consultații.

Carava de Bine își continuă drumul și până în luna septembrie va ajunge în Botoșani, Caraș Severin, Mehedinți, Olt, Covasna, Giurgiu, Vrancea, Bacău, Bihor și Suceava. Caravana face parte din Campania națională de promovare a sănătății în comunitățile rurale și este implementată de Crucea Roșie Română cu sprijinul financiar al organizației United States Agency for International Development (USAID) prin intermediul apelului global al Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC).

Crucea Roșie, în contextul războiului din Ucraina

Ideea care a stat la baza înființării Crucii Roșii în lume a apărut pe un câmp de luptă, în Italia anului 1859, așa cum spuneați. De atunci, organizația a venit constant în ajutorul populației în atâtea și atâtea războaie, mai mici sau mai mari. Care considerați că sunt cele mai importante acțiuni ale Comitetului Internațional al Crucii Roșii în Ucraina, de la începutul invaziei ruse?

În calitate de intermediar umanitar neutru și imparțial, CICR a facilitat continuu, de la sfârșitul lunii februarie, dialogul confidențial între părți privind trecerea în siguranță a civililor. CICR a discutat cu autoritățile ruse și ucrainene despre obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar (DIU) și despre ce măsuri practice trebuie luate pentru a limita suferința civililor și a celor care nu mai participă la ostilități, inclusiv răniți, bolnavi și prizonieri de război. Spre marea îngrijorare a CICR, părțile nu își îndeplinesc încă multe dintre obligațiile esențiale în temeiul dreptului umanitar internațional sau nu au ajuns la un consens asupra problemelor cheie pe care doar ele le pot îndeplini în mod concret.

Crearea si păstrarea unui dialog între părțile unui conflict sunt esențiale pentru a avea acces la toți oamenii afectați, prin obținerea garanțiilor de securitate necesare pentru ca echipele CICR să salveze vieți. CICR și-a început activitatea umanitară în Ucraina din 2014, cu o echipă de peste 600 de angajați, sprijinind persoanele afectate de conflict. De la escaladarea din luna februarie a crizei, și intervenția CICR s-a intensificat distribuind sute de tone de materiale medicale, alimente și articole de ajutor în țară pentru a răspunde nevoilor umanitare în creștere.

Crucea Roșie Română s-a implicat de asemenea, venind în sprijinul refugiaților ucraineni în țara noastră, dar și pentru ajutarea civililor rămași în Ucraina. Ați mers la graniță, ați oferit asistență umanitară, ați deschis magazine sociale – cum au arătat aceste luni pentru reprezentanții și voluntarii Crucii Roșii Române și ce aveți în plan pentru perioada imediat următoare?

Încă de la început, strategia de intervenție a Crucii Roșii Române a urmărit două obiective: de ajutorare a cetățenilor ucraineni ajunși pe teritoriul României și de sprijin a celor rămași în Ucraina. Pentru primul obiectiv, am intervenit pe mai multe paliere pentru a acoperi cât mai mult din nevoile cetățenilor ucraineni. În primul rând, am oferit în toate punctele de frontieră, în aeroporturi și gări sprijin permanent cu materiale de primă necesitate (alimente, produse de igienă, produse pentru bebeluși, pături etc.), informații, consiliere psihologică și servicii de restabilire a legăturilor de familie prin punerea la dispoziție de telefoane și cartele SIM. Am sprjinit constant centrele de cazare de stat sau particulare cu materiale de cazarmament (lenjerii, saltele, pături etc.), alimente de bază sau hrană caldă, produse de igienă. Pentru ajutorarea cetățenilor ucraineni rămași în țară, am organizat transporturi umanitare periodice. Până la această dată (n.r. – 10 mai 2022), Crucea Roșie Română a trimis 69 de tiruri cu 1.725 tone cu materiale umanitare în regiunile Cernăuți, Uzhhorod și Odessa.

În continuare, rămânem prezenți în punctele de frontieră cu materiale de strictă necesitate, oferim servicii de asistență medicală specializată, asistență psiho-socială, sprijin financiar cetățenilor ucraineni care se află pe teritoriul României, iar pentru cei rămași în țara lor continuăm asistența umanitară prin asigurarea de alimente de bază, medicamente și materiale sanitare, produse de cazarmament.

Peste 500 de voluntari din toate filialele de Cruce Roșie din țară și 120 de angajați muncesc zi și noapte pentru a oferi protecție și sprijin cetățenilor ucraineni în mod constant, pentru a le identifica nevoile reale și pentru a se asigura că ceea ce ne dorim va fi implementat. Vom fi în continuare alături de cei afectați de conflictul armat din Ucraina și vom folosi toate resursele de care dispunem pentru a-i ajuta.

Cum a colaborat Crucea Roșie Română cu Crucea Roșie din Ucraina în acest context?

Conform principiului de „unitate” nicio Cruce Roșie nu poate întreprinde acțiuni pe teritoriul altui stat fără acordul Societății Naționale din țara respectivă. Crucea Roșie Română a încheiat încă din prima săptămână de la declanșarea conflictului armat din Ucraina un acord de colaborare cu Societatea Națională de Cruce Roșie din Ucraina. Am stabilit împreună cu ei procedura de ajutorare, astfel că toate convoaiele umanitare care sunt trimise au acordul lor. Începând de la tipul de ajutoare oferit până la locația de distribuție, toate sunt stabilite împreună cu reprezentanții CR Ucraina.

Care sunt cele mai puternice impresii pe care dumneavoastră le-ați adunat de la începutul acestui război, coordonând activitatea Crucii Roșii de la noi? Ce le-ați spune celor care și-ar dori să ajute?

În mijlocul acestor suferințe, este încurajator să vezi nivelul de solidaritate al oamenilor. Reacția rapidă a românilor ne-a arătat încă o dată că suntem un popor care nu poate rămâne indiferent în fața tragediei semenilor săi. Efectiv, timp de două luni am asistat la o mobilizare de resurse emoționale și financiare inimaginabile, care au dovedit, la nivel global, că putem salva vieți dacă avem același limbaj, cel al binelui. Celor care vor să ajute în continuare, le pot spune că solidaritatea și umanitatea sunt cele mai puternice instrumente pe care noi, oamenii, le avem pentru a putea rezista la impactul dur al conflictelor și pentru a produce speranță și schimbare.

Crucea Roșie este una dintre cele mai apreciate și mai respectate organizații din lume, având o extraordinară tradiție și o activitate de o incontestabilă anvergură. Dincolo de principiile fundamentale, de la care organizația nu s-a abătut, ce alte aspecte credeți că sunt extrem de importante pentru această remarcabilă continuitate? De ce este Crucea Roșie ceea ce este?

Mișcarea de Cruce Roșie și Semilună Roșie este formată din Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie și 192 de Societăți Naționale. Coloana vertebrală a întregii Mișcări este rețeaua de voluntari, compusă din aproximativ 15 milioane de oameni care răspund primii nevoilor, lucrând neobosit pentru a-i sprijini pe cei mai afectați, fără a face deosebire de rasă, religie, naționalitate, gen sau orientare politică. Voluntarii se află pe teren în locurile afectate de dezastre și conflicte, sprijinind oameni, conducându-i spre siguranță și îngrijire, acordând primul ajutor și distribuind materiale umanitare esențiale. Voluntarii sunt oameni care, în mod obișnuit, îi pun pe ceilalți pe primul loc. Acesta este motorul care face din această organizație Crucea Roșie.

Solidaritatea și umanitatea sunt cele mai puternice instrumente pe care noi, oamenii, le avem pentru a putea rezista la impactul dur al conflictelor și pentru a produce speranță și schimbare.

05
/03
/24

Aăăă, Mihaela Trofimov este o actriță cu o mare foame pentru joacă, da, chiar așa, pentru joacă. Ăăă, o vedeți la Excelsior, la unteatru, la Brăila, pe scenă, puternică, talentată, expresivă. Ăăă ce voiam să zic? Citiți interviul în formă de alfabet și aflați cum o literă, Ă, descrie de cele mai multe ori starea ei de spirit.

12
/02
/24

Actorul Matei Arvunescu percepe vulnerabilitatea ca pe o lecție de actorie, îl citează pe marele Gabo, încercând să explice cum viața ar putea avea un sens și crede că „revoluție“ e un cuvânt cu mare greutate. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.

26
/01
/24

Mădălina Pavăl vorbește despre „Gazda“, spectacolul ei sonor de la Teatrelli, care are premiera pe 31 ianuarie și 1 februarie, de la ora 19.00, dar nu ne lasă nelămuriți nici în ceea ce privește cele mai frumoase lucruri care îi traversează viața. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.

10
/01
/24

Dacă vreți să aflați care a fost parola primului e-mail al actriței Andreea Hristu, o veți afla aici. Veți mai afla și care a fost spectacolul care a marcat-o cel mai mult, dar și care este cea mai prețioasă resursă pe care o avem. Toate acestea, într-un interviu sub formă de alfabet.

22
/12
/23

Oana Predescu, actrița Teatrului Excelsior din București, vorbește despre joacă, muzică și uitare, despre fascinație și anxietate, într-un interviu sub formă de alfabet.

06
/12
/23

Teatrul „Gong” și Revista „Euphorion” prezintă cea de-a treia conferință organizată în cadrul Simpozionului Național „Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu”. Evenimentul va avea loc vineri, 8 decembrie, de la ora 18:00, la Librăria Humanitas „Constantin Noica” și îl va avea ca invitat pe Marin Mălaicu-Hondrari.

04
/12
/23

Începutul lunii decembrie aduce primele concerte din turneul de lansare al noilor albume Alternativ Quartet — Deocamdată suntem / Departe de solstiţiu. Acestea vor avea loc pe 5 decembrie la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, pe 8 decembrie la Palatul Culturii din Iaşi, şi pe 14 decembrie la Casa Tranzit din Cluj-Napoca.