Matei Arvunescu: Aș vrea ca această breaslă să fie ceva mai unită
https://www.ziarulmetropolis.ro/matei-arvunescu-as-vrea-ca-aceasta-breasla-sa-fie-ceva-mai-unita/

Teatrul Metropolis, condus de George Ivaşcu, propune, la zece ani de la înfiinţare, un spectacol aniversar, în care vor juca zece actori de până în 30 de ani, selectaţi de maeştri ai scenei româneşti de astăzi în cadrul Galei Metropolis 10 ani, eveniment care a avut loc pe 14 decembrie 2016.

Un articol de Monica Andronescu|6 martie 2017

Printre cei zece actori tineri din distribuția spectacolului aniversar, scris și regizat de Lia Bugnar, îl regăsim pe Matei Arvunescu. Cine este actorul de 23 de ani, născută la București, și ce își propune cu acest rol?

Ce așteptări ai de la acest spectacol?

Sper să îl jucăm cât mai des, la potențialul lui maxim.

Cum crezi că îți va influența această selecție cariera?

Cred că orice întâlnire a unui actor tânăr cu un proiect nou, care presupune și o echipa nouă, este de bun augur. Fiind foarte mulți absolvenți de teatru în fiecare an, orice pas, orice sanșă de a fi remarcat contează pentru cariera noastră. Sper să fac o treabă bună în acest proiect și să demonstrez că îmi merit locul aici.

Te așteptai să fii dintre cei aleși? De ce?

Concurența a fost foarte mare, eu fiind proaspăt absolvent mă așteptam mai puțin să fiu ales, dar m-am simțit foarte bine în ziua audiției și am plecat de acolo optimist, cu gândul că am făcut bine.

Cum ți se pare faptul că ai fost preferat de actorul care te-a ales?

Îl admir foarte mult pe George Costin. Mă simt norocos că am avut ocazia să îl văd lucrând îndeaproape și sincer m-a emoționat profund faptul că m-a ales el. La Gala Aniversară a spus niște lucruri foarte frumoase despre mine și când a venit rândul meu să vorbesc, nu am fost în stare să spun mai mult decât „mulțumesc”. Faptul că m-a ales tocmai el, mă responsabilizează și, evident, îmi doresc să nu îl dezamăgesc.

Cum decurg repetițiile?

Groaznic. Este oribil. Îmi blestem zilele.

Glumesc, evident… Repetițiile merg înspre spectacolul pe care ni-l dorim cu toții, fiecare încearcă să dea tot ce are mai bun. Nu am lipsit până acum la niciuna, așa că dacă nu mi-ar plăcea ar însemna că sunt masochist.

Cum vezi această inițiativă a Teatrului Metropolis, odată început lucrul?

Sper să fie contagioasă și să se ia și la alte teatre.

Cum ți s-a schimbat programul și ce îți place cel mai mult?

Noi repetăm dimineața, iar pentru mine asta înseamnă o zi începută bine.

Despre tine:

ID: Nume, data și locul nașterii, studii, câteva roluri importante de până acum.

Arvunescu Matei-George, 3.10.1994, București. U.N.A.T.C. 2013-2016. Pavel din „Dragă Elena Sergheevna”, Salieri din „Amadeus”, Fundulea din „Visul unei nopți de vară”

Teatru. De ce ai ales teatrul? Cum e să fii un actor tânăr în România zilelor noastre? De ce e bine, de ce e rău?

Am ales teatrul pentru că am crescut într-unul. Și încă unul foarte bun (Teatrul Odeon). Cred că marele meu noroc este că tatăl meu este actor și că am avut șansa să observ de mic copil anumite lucruri. Cred că e și bine, și rău, în momentul de față, să fii actor în Romania. Încă nu pot să fiu foarte decis în privința asta. Caut să găsesc lucrurile care sunt bune în spectacolele din care fac parte. Încerc să ignor părțile rele, deși nu reușesc mereu. Mai lucrez la capitolul ăsta.

Schimbare. Ce îți dorești tu să schimbi în teatru, ce ți-ai dori să schimbe sistemul?

Multe din problemele noastre se pot datora numărului mare de oameni care se luptă pentru extrem de puține locuri. Eu aș vrea ca această breaslă să fie ceva mai unită. Poate asta ar rezolva câte ceva.

Puncte forte. Care consideri că sunt punctele tale forte în viața de actor?

Profesionalismul. Ăsta e marele nostru minus față de celelalte generații. Am avut ocazia să lucrez cu niște actori mai experimentați și cred că ar trebui să „furăm” asta de la ei. Cred că sunt și foarte generos pe scenă cu colegii mei. Cel puțin așa mi s-a spus.

Cotidian. Cum trăiești în viața de zi cu zi?

În perioada asta am 2 repetiții pe zi și câteodată și spectacol seara. Simt că mă aflu într-un moment bun și încerc să profit la maximum de el.

Recomandări culturale. Scriitori (sau dramaturgi) care îți plac / cărțile pe care le citești acum, regizori care îți plac / filme recomandate de tine, muzica pe care o asculți de obicei.

-autori: Ernest Hemingway, Gabriel Garcia Marquez, Mario Vargas Llosa, Dostoievski.

-filme: La strada, Călăuza, Closer, Into the wild, Iron Man (1, 2, 3)

-regizori: Victor Ioan Frunză, Alexandru Dabija, Andriy Zholdak

-muzică: Eddie Vedder, Gregory Alan Isakov, Rene Aubry, Bianca Oprea

11
/07
/21

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…

07
/02
/21

Într-o lume artistică din ce în ce mai fragmentată, în care ideea de trupă devine aproape o formă de rezistență, „Trupa fără nume” a însemnat coagularea unui grup de artiști remarcabili, INDEPENDENȚI, care au creat în zece ani de la înființare spectacole ce vor rămâne, fără dubiu, în istoria teatrului acestui deceniu.

03
/02
/21

Undeva, într-o fundătură din Bucureşti, din cartierul Rahova-Ferentari, „acolo unde întorceau tramvaiele 7 și 15, a treia stație de la Sebastian” se năștea acum 80 de ani, Ștefan Iordache. Era ziua de 3 februarie. „Ai mei erau din Calafat, unde amândoi locuiau pe aceeaşi stradă. S-au căsătorit şi, tineri şi fericiţi, au pornit-o în lumea largă”. Era anul 1941.

15
/12
/20

TOP Ce filme româneşti de ficţiune merită reţinute din acest an 2020 în care cinematografia a fost dată peste cap? Cu ce mai rămânem în afară de două încercări radicale ale unor regizori consacraţi, precum „Tipografic Majuscul”, de Radu Jude, şi „Malmkrog”, de Cristi Puiu?