-->

MNLR Iași inaugurează programul „Patrimoniu și comunitate”
https://www.ziarulmetropolis.ro/mnlr-iasi-inaugureaza-programul-patrimoniu-si-comunitate/

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi şi Asociaţia „Patrimoniu pentru comunitate” Iaşi lansează un nou program cultural: seria de conferinţe „Patrimoniu şi comunitate”, ce aduce în faţa publicului istorici, arhitecţi şi filologi.

Un articol de Liliana Matei|8 ianuarie 2022

Aceștia vor fi în centrul unor evenimente care investighează rolul și valorificarea patrimoniului în dezvoltarea societăților, propun abordări moderne asupra moștenirii culturale și soluții de integrare creativă în comunitate.

Primul eveniment din serie are loc de Ziua Culturii Naționale, sâmbătă, 15 ianuarie 2022, începând cu ora 11:00, la Casa Muzeelor (strada Vasile Alecsandri nr. 6, Iași), și îl are ca invitat pe istoricul Sergiu Musteață. Intitulată „Rolul moștenirii culturale în dezvoltarea unei societăți durabile. Cazul Municipiului Chișinău”, conferința va aborda subiectul rolului facilitator al moștenirii culturale în domeniul dezvoltării durabile.  Conform Agendei ONU pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în 2015, statele sunt încurajate să acorde o atenție mai mare moștenirii culturale și naturale, un domeniu interdisciplinar care reprezintă o componentă esențială a economiilor contemporane, un factor important de dezvoltare și consolidare a identității (urbane). Invitatul Sergiu Mustață va releva din mai multe perspective rolul patrimoniului cultural în strategiile de dezvoltare a Republicii Moldova și altor state și orașe europene.

Sergiu Musteață este doctor în istorie, profesor al Școlii Doctorale de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, conferențiar universitar al Catedrei de Istorie și Geografie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, editor al seriilor de monografii „Tânărul istoric”, „Istorii și documente necunoscute” și redactor-șef al revistei „Plural. History. Culture. Society”. Domeniile sale de interes sunt valorificarea patrimoniului etnocultural și istoria contemporană a Republicii Moldova. Printre publicațiile recente se numără Nicolae Lupan, disidentul și jurnalistul. La microfonul Europei Libere (1978-1988), Chișinău, Editura ARC, 2021; Managementul patrimoniului mondial: de la situația din România la exemple de bune practici, Chișinău / Cluj-Napoca, Editura ARC / Editura MEGA, 2020; Nomads and Natives beyond the Danube and the Black Sea, 700-900 CE, Amsterdam University Press, ARC Humanities Press, Leeds, 2018; Anul 1918 în emisiunile Europei Libere (1955-1991), Editura Arc, Chișinău, 2018; Noi despre vecini și vecinii despre noi. Manualele de istorie în Republica Moldova, România și Ucraina, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2018; Basarabia la un secol de la Marea Unire. O istorie politică a Republicii Moldova (1991-2018), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2018 (coautor).

Evenimentul de sâmbătă, 15 ianuarie 2022, se desfășoară la Casa Muzeelor, iar intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Pentru a putea facilita accesul celor care nu pot ajunge la conferință, aceasta va putea fi urmărită și live, pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.