-->

O mare scriitoare a secolului XX: Martha Bibescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-mare-scriitoare-a-secolului-xx-martha-bibescu/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE. Puţini români s-au bucurat de o notorietate internaţională netăgăduită. Între aceştia, Martha Bibescu (1886-1973) ocupă un loc de excepţie.

Un articol de Georgeta Filitti|26 iunie 2017

Născută Lahovary, căsătorită cu George Valentin Bibescu, cel ce va ajunge președintele Federației Aeronautice Internaționale, ea a cunoscut de timpuriu celebritatea prin volumul Cele opt paradisuri, relatare a călătoriei efectuate în Persia în 1905, premiat de Academia Franceză. Cariera de scriitoare și corespondentă – aceasta din urmă rămâne neegalată pentru numărul scrisorilor schimbate cu oameni de seamă ai epocii – i-a fost dublată de o exemplară activitate privind restaurarea patrimoniului de familie. E vorba de palatul Mogoșoaia, ctitorie brâncovenească moștenită de Bibești. Cu arhitecții Domenico Rupolo și G.M. Cantacuzino și pictorul Fortuny, Martha Bibescu a transformat locul într-o reședință magnifică, trufașă, aflată la concurență cu semenele ei din Europa. Aceeași pecete aristocratică a pus pe palatul de la Posada. Amândouă au astăzi altă destinație și intențiile ctitoriței restauratoare abia se mai zăresc. Într-unul se fac expoziții de artă contemporană, în sunetele muzicii lăutărești de la cârciumile din jur; în altul e un trist muzeu de vânătoare.

În timpul primului război mondial, Martha Bibescu a urmat calea multor femei din boierimea română și a condus la București un spital pentru răniți. În același timp însă și-a atras oprobriul public pentru relațiile fățișe cu ocupantul german. Generalului Berthelot, șeful misiunii militare franceze, atât de iubit de ai noștri, a refuzat cetățenia română dacă Martha Bibescu primește vreo decorație pentru contribuția la ajutorarea răniților. A primit totuși Crucea de război. În Al Doilea Război Mondial, palatul de la Mogoșoaia a fost devastat de legionari care au confiscat, distrus și furat piese unice (corespondența domnitorului Constantin Brâncoveanu cu Cancelaria imperială austriacă, scrisori ale domnitorului Gheorghe Bibescu, manuscrise Paul Claudel, Anatole France ș.a.) Ura legionarilor s-a explicat prin prietenia Marthei Bibescu cu Elena Lupescu, pe atunci egeria regelui Carol al II-lea. În scrisorile găsite în locuința acesteia, Martha o numea „suverana mea”. Cu relații în ceea ce se numește jet european society, Martha Bibescu reușește să fugă din țară în 1945, cu un avion englez și se stabilește la Paris, până la sfârșitul vieții. E omagiată acolo (cu Marele Premiu al Academiei Franceze, pentru întreaga operă, și cu Legiunea de Onoare) și în Belgia, unde e aleasă membră a Academiei Regale.

Opera ei (30 de volume), de o uimitoare expresivitate, cuprinde câteva titluri, reeditate ani de-a rândul. Izvor, țara sălciilor (1923) rămâne un desăvârșit omagiu pentru România și frumusețile ei. Apoi La bal cu Marcel Proust (1928), Papagalul verde (1929), Cruciată pentru anemonă (1931), Catherine Paris (1933), Nimfa Europa (1960) o situează printre marii scriitori ai secolului XX. Unele cărți au fost ecranizate în Franța și în Statele Unite. Ambițioasă peste măsură, a dorit să scrie dar să și facă istorie; de aici a exagerat adesea, venind în răspăr cu mulți contemporani. În același timp niciun român nu se poate lăuda cu relațiile ei, cu prieteniile, cu influența pe lângă suverani, principi, miniștri – într-un cuvânt oameni care au determinat soarta lumii.

Arhiva ei, cât n-au risipit prin vânzare moștenitorii, a ajuns la Biblioteca Națională din Paris, la Austin, în Texas, și la Biblioteca Națională a României. Aici se păstrează un fond de peste 2.000 de scrisori, primite de ea. Editarea lor este o adevărată provocare pentru că dovedește cât de europeni au fost românii, ce plajă de subiecte s-a abordat în această corespondență. Apoi, urmărind răspunsul ei, ce trebuie căutat în arhive publice sau particulare, rămâi fascinat de splendida limbă franceză folosită de Smaranda, cum a intitulat atașatul militar al Marii Britanii la București, lord Thomson of Cardington, cartea ce i-a dedicat.

În timpul primului război mondial, Martha Bibescu a urmat calea multor femei din boierimea română și a condus la București un spital pentru răniți. În același timp însă și-a atras oprobriul public pentru relațiile fățișe cu ocupantul german.

 

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.

20
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

17
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când mulţime de români plini de har se şcoleau în străinătate şi foarte curând ajungeau, prin natura profesiei, să devină adevăraţi „cetăţeni ai lumii”. Doar că multora schimbările politice de după cel de-Al Doilea Război Mondial le-au frânt ori le-au modificat din temelii destinul. Unii au depăşit momentul desţărării şi au rămas în elita culturală internaţională.

02
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE „Dorul de ducă”, expresie greu de tradus în altă limbă, i-a făcut pe unii români să cutreiere lumea. Aşa s-a întâmplat cu Iulius Popper (1857-1893). La 20 de ani ajunge la Constantinopol, apoi la Paris unde urmează Şcoala politehnică. E angajat la compania Canalului de Suez şi conduce lucrări hidrotehnice la New Orleans şi la Havana (Cuba). Dar omul n-are stare.

20
/04
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE „Nu poţi fi profet în ţara ta”, aceste înţelepte vorbe poplare se potrivesc celui care, plecat la 10 ani din Iaşi, şi-a făcut o carieră remarcabilă mai ales în străinătate. Educat la Paris, modelat de iezuiţi (care l-au învăţat matematică), urmează Şcoala navală din Brest. Îşi adaugă un doctorat în Drept la Bruxelles, intră în serviciul diplomatic român şi... călătoreşte.

13
/04
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Nevoia de repere morale e o realitate prea bine cunoscută. Din acest punct de vedere, unii membri ai familiei regale române au dovedit din plin că pot constitui exemple demne de urmat. Principesa Ileana, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria, născută în 1908, rămâne în amintirea românilor din ţară şi din SUA o persoană puternică, animată de spiritul datoriei, altruistă şi perfect conştientă de faptul că e prinţesă.

10
/04
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Pe vremea când frontierele erau în mare parte spiritualizate, cum ar fi spus Nicolae Titulescu, oamenii de talent, creativi, socoteau normal să se manifeste, să se desăvârşească la Bucureşti ori la Paris. Aşa a fost şi cazul Elvirei Popescu (1896- 1993), absolventă a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti.

06
/04
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul, ca formă de protest faţă de regimul politic din ţara de origine, a căpătat, în cazul românilor, după al Doilea Război Mondial, dimensiuni dramatice. Şi aceasta pentru că a fost vorba de valuri succesive şi de motivaţii deosebite.

28
/03
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1960 se năştea la Brăila o mică făptură căreia i s-a prezis un viitor strălucit. Proorocirea s-a împlinit doar până la o vreme. Ca şi alţi mulţi români, şi-a făcut studiile la Paris; a debutat în oraşul natal la 21 de ani dar consacrarea a început să se contureze la Paris, graţie lui Ch. Gounod care i-a încredinţat rolul Margaretei din opera Faust.

14
/03
/17

Aşa îl socoteau englezii pe inginerul Gogu Constantinescu (1881-1965), în ajunul Primului Război Mondial. Pricina era puzderia de aplicaţii, inovaţii şi proiecte cu care genialul inventator venea în lumea tehnică a Marii Britanii.