O poveste adevărată despre bombe și puterea politică
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-poveste-adevarata-despre-bombe-si-puterea-politica/

Reputatul om de ştiinţă american Neil de Grasse Tyson şi coautoarea Avis Lang descriu pe larg felul în care metodele şi instrumentele astrofizicii au fost utilizate în slujba războiului de-a lungul anilor.

Un articol de Liliana Matei|11 iulie 2020

Extrem de provocator şi bine documentat, volumul În slujba războiului. Alianța secretă dintre astrofizică și armată studiază această simbioză, de la primele încercări de navigație celestă şi până la tehnicile de recunoaștere militară prin satelit din prezent, dezvăluind legătura strânsă dintre ştiinţă, tehnologie, industrie şi puterea politică.

Când este înrolat în eforturile de război, biologul se poate gândi la transformarea bacteriilor și virusurilor în arme; aruncarea unei carcase descompuse de animal peste crenelurile unui castel în timpul asediului ar putea fi unul dintre primele exemple de război biologic. Și chimistul poate contribui — de la puțurile de apă otrăvite la iperita și clorul din Primul Război Mondial, apoi la bombele defoliante și incendiare din Vietnam și gazele iritante folosite în conflictele contemporane. Într-un război, fizicianul este un expert în problemele legate de materie, mișcare și energie și are o sarcină simplă: să ia energia dintr-un loc și să o transporte în altul. Expresia cea mai puternică a acestui rol au fost bombele atomice din cel de-al Doilea Război Mondial și mult mai periculoasele bombe cu hidrogen realizate în timpul Războiului Rece. În sfârșit, îl avem pe inginer, care face toate lucrurile posibile, permițând științei să faciliteze războiul.

Astrofizicianul nu produce nici rachete, nici bombe. Astrofizicienii nu produc niciun fel de arme. În schimb, ei și militarii au multe subiecte de interes comun: detecția multispectrală, aducerea în aliniament, urmărirea coordonatelor unei ținte mobile, imagistica, observațiile făcute de la înălțime, fuziunea nucleară, accesul în spațiul cosmic. Suprapunerile sunt puternice și schimbul de cunoștințe are loc în ambele direcții. Comunitatea astrofizicienilor, asemenea majorității mediilor academice, are în proporții covârșitoare vederi liberale și antirăzboinice. Cu toate acestea, sunt, într un mod ciudat, complici în această alianță.

„Ideea acestei cărți a luat naștere la începutul anilor 2000, în perioada în care m-am numărat printre cei 12 membri ai Comisiei pentru Viitorul Industriei Aerospațiale a Statelor Unite ale Americii, înființate în timpul președinției lui George W. Bush. Contactele avute atunci cu membri ai Congresului, generali ai Forțelor Aeriene, lideri din industrie și consilieri din ambele tabere politice au fost un adevărat botez în mecanismele intime ale științei, tehnologiei și puterii din cadrul guvernului american. Experiențele avute m-au determinat să-mi imaginez cum s-ar fi putut desfășura astfel de întâlniri de a lungul secolelor în țările care, la un moment dat, dețineau un rol de frunte în ceea ce privește descoperirile cosmice și războiul”, spune Neil deGrasse Tyson

„Arhimede şi Leonardo au lucrat pentru armatele statelor în care trăiau, iar când s-a inventat telescopul, el a devenit în scurtă vreme un instrument de război. De ce au astrofizicienii slujbe?, se întreabă Tyson şi Lang. Cartea oferă un răspuns amplu, care te poartă din Antichitate până la programul Apollo şi la Războiul din Irak. O lectură captivantă, plină de poveşti uimitoare”, a declarat John C. Mather, fizician laureat al Premiului Nobel

Neil deGrasse Tyson (n. 1958) este unul dintre cei mai cunoscuţi astrofizicieni americani. Este cercetător asociat în cadrul Departamentului de astrofizică al Muzeului American de Istorie Naturală și directorul Planetariului Hayden. De asemenea, este gazda emisiunii TV StarTalk și a publicat numeroase lucrări de specialitate, printre care Space Chronicles, Origins și The Pluto Files. De acelaşi autor, la Editura Trei au apărut Astrofizica pentru cei grăbiți şi Moartea într-o gaură neagră și alte dileme cosmice, iar la Editura Pandora M, Astrofizica pentru copii grăbiți.

Avis Lang este licențiată în literatură a Universității Michigan, unde și-a obținut și masterul în istoria artei. În prezent, este cercetătoare asociată la Planetariul Hayden. În 2013, a publicat Somehow, Someday: Prospects for Spacefaring, un e-book dedicat celor care vor să se familiarizeze cu explorarea spațială. Colaborează cu Tyson din 2002.

12
/08
/20

15 fragmente din remarcabila biografie a filosofului german, semnată de scriitoarea anglo-norvegiană Sue Prideaux și apărută recent și în limba română, la Editura Polirom, în colecția Plural M: „SUNT DINAMITĂ! Viața lui Nietzsche” (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu).

07
/08
/20

În dimineața zilei de 2 martie 1998, Natascha Kampusch, o fetiță de zece ani, este urcată cu forța într-o furgonetă albă. Câteva ore mai târziu, zace înfășurată într-o pătură pe podeaua rece a unei pivnițe. În jur e beznă, iar aerul are un iz stătut. Povestea ei este disponibilă acum și în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Cristinei Cioabă.

05
/08
/20

Pe 5 august 2019, murea prozatoarea americană Toni Morrison, prima scriitoare de culoare care obținea, în 1993, Premiul Nobel pentru Literatură. Cartea pe care v-o propunem astăzi este „Cântecul lui Solomon” (Editura Art, colecția „Cărți cult”, 2019), roman publicat în original în 1977.

02
/08
/20

Pentru recomandările de lectură ale lunii august, ne-am oprit la publicistica lui Gabriel García Márquez, memoriile Ditei Kraus și un roman-tribut de David Grossman.

22
/07
/20

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români, dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, va fi lansat marți, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.

Pagina 1 din 10612345...102030...Ultima »