Prima „Miss România”. Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929
https://www.ziarulmetropolis.ro/prima-miss-romania-se-intampla-de-dragobete-in-anul-1929/

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumuseţe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfăşurarea semifinalelor, organizate pe judeţe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii – avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

Un articol de Petre Ivan|23 februarie 2017

Peste 800 de tinere s-au înscris la prima ediție a competiţiei Miss România, care a debutat într-o zi de duminică, cu alegerea frumuseţilor judeţene. În alcătuirea juriilor locale intrau ,,capul autorităţii (…), artiști, literați, personalități de seamă din viața socială, așa încât competența, cât și deplina imparțialitate și moralitate a juriilor să fie garantate” .

În urma unei selecţii riguroase, au fost alese 72 de tinere, fiecare reprezentându-şi judeţul de provenienţă, Regatul României numărând în acea perioadă 71 de judeţe, la care se adăuga Capitală.

Finalistele „Miss România”. 1929

Finalistele „Miss România”. 1929

Pentru a participa la concurs, doritoarele urmau să trimită o fotografie la adresa redactiei „Realității ilustrate”, revista organizatoare a evenimentului, cu nume și prenume, adresa unde putea fi găsită, ocupația, vârsta, înălțimea, talia și greutatea.

Candidatele nu puteau avea mai puțin de 16 ani si mai mult de 25, iar una dintre condițiile peste care nu se putea trece era să nu fie maritata, dar și să-și dovedească… moralitatea integră. Ținutele candidatelor erau modeste, simple, “cât să se poata face o apreciere corectă a grației cu care acestea păseau și a siluetei”.

Pe 3 martie, înainte de alegerea câștigătoarea titlului de Miss România, au fost prezentate și cele 9 frumuseti reprezentative pentru regiunile țării din acele timpuri: Miss Banat, Miss Ardeal, Miss Maramures, Miss Oltenia, Miss Muntenia, Miss Dobrogea, Miss Moldova, Miss Bucovina și Miss Basarabia.

Autoturismul Fiat cu care a fost recompensată de Realitatea ilustrată câştigătoarea concursului, Magda Demetrescu FOTO BCU Cluj, Central University Library

Autoturismul Fiat cu care a fost recompensată de Realitatea ilustrată câştigătoarea concursului, Magda Demetrescu – FOTO BCU Cluj, Central University Library

Evenimentul a avut loc la Cercul Militar, una dintre cele mai încântîătoare clădiri ale acelor vremuri.

În cele din urmă, fiica orfană a arhitectului Nicolae Demetrescu și a Magdei Demetrescu, bucureșteanca în vârsta de 17 ani, care preluase prenumele mamei sale, devenea prima deținătoare de drept al mult ravnitului titlu.

Magda Demetrescu. Un poem plin de muzicalitate, un vis, o reverie, care te îmbată, te încântă, te adoarme. Frumoasă ca o zână din poveştile trecutului, ea poartă în ochi şi în păr caracteristica rasei noastre, negrul. Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente, ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române peste Ocean, la concursul internaţional din Galveston.” – „Realitatea Ilustrată” (1929).

Câteva săptămâni mai târziu, Magda Demetrescu reprezintă România la competiţia Miss Europa, la Paris, unde se clasează printre primele, și, mai apoi, la celebrul „Miss Univers”, în Statele Unite ale Americii, unde obține locul 6 dintr-un total de 44 de participante.

Foto: Prima „Miss România” – facebook, wikipedia

09
/04
/16

Între „misterele Bucureştiului” care stăruie de mai bine de un secol și jumătate, moartea violentă a lui Barbu Catargiu ocupă un loc aparte. Asasinat politic? Crimă pasională? Faptă de nebun? Răspunsul n-a fost aflat, deşi din vreme în vreme istoricii se pleacă, din păcate fără succes, asupra acelui moment. Dosarul a dispărut destul de repede după întocmire, procurorul Deşliu a fost demis şi lumea a început să se lanseze în ipoteze.

04
/04
/16

Prezenţa patrupedelor pe uliţele, apoi pe străzile oraşului, e o realitate consemnată încă de la întemeierea lui, pe vremea legendarului cioban Bucur. Ţinuţi la început să păzească proprietăţile, dar înmulţiţi fără socoteală, câinii au ajuns şi obiect de distracţie în mahalale.

02
/04
/16

„Chestiunea orientală” a însemnat un concept istoric vehiculat cu ardoare din sec. XVIII până la războiul din 1877-1878. Era vorba de disputele dintre marile puteri pentru dominarea drumului spre Orientul Apropiat. Ele au generat războaiele austro-ruso-turce, desfăşurate mai toate şi pe pământ românesc.

22
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Oraş de câmpie, cu mai toate casele făcute din chirpici, paiantă ori nuiele  - asta până la mijlocul secolului al XIX-lea – Bucureştiul a rămas expus tuturor calamităţilor: inundaţii, cutremure, incendii. Acestea din urmă pârjoleau o uliţă, o mahala, până în 1847, când au distrus aproape o treime din el.

20
/03
/16

În 1826, luminatul boier Dinicu Golescu publica „Însemnare a călătoriei mele“. Îşi ţinea băieţii la studii în Elveţia şi cu doi ani în urmă se dusese să vadă cum le merge învăţătura. A traversat Europa Centrală şi uimirile îl ţintuiesc la tot pasul. În Austria şi statele italiene, pe lângă drumuri şi şosele, cu rigole curate, străjuite de copaci atent îngrijiţi, tatăl viitorilor paşoptişti vede puzderie de statui. Ce sunt astea? La ce folosesc?

16
/03
/16

La început a fost mânăstirea. Se spune că numele aminteşte de „cotrocire”, adică, acoperire, adăpostire ce i-ar fi fost grabnic necesară lui Şerban Vodă Cantacuzino. De ce? Pentru că se ferea din calea duşmanului său politic Duca vodă, căruia, în plus, îi pusese şi coarne.

14
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Grecii sunt prezenţi la Bucureşti încă de la atestarea documentară a oraşului (1459). Sunt întreprinzători, negustori iscusiţi, oameni ce se fac repede utili. Căderea Constantinopolului, întâmplată în 1453,  înseamnă prăbuşirea Imperiului bizantin şi în acelaşi timp un exod al grecilor. Ţările române sunt un loc predilect iar capitalele lor, Bucureşti şi Iaşi, găzduiesc un număr sporit de la an la an.

28
/02
/16

Oraş al bucuriei, dar şi al nestatorniciei, Bucureştiul nu are un nume de stradă mai vechi de o sută de ani – cu excepţia Podului Mogoşoaii, croit la 1690 de vodă Brâncoveanu. „Uliţa mare”, „Podul de pământ”, „Piaţa puşcăriei”, „pe lacul Bulăndroiului” au fost, până în sec. XIX, repere suficiente pentru ca lumea să circule într-o urbe căreia un francez răutăcios i-a găsit etimologia numelui: Bucureşti, boue qui reste, adică noroi care rămâne.

21
/02
/16

Testamentele dovedesc respect pentru proprietate dar relevă şi firea omului. De aceea, se transformă în adevărate profile sociale. Am ales patru testamente ale unor bucureşteni, doar destinaţia unuia mai poate fi zărită azi în oraş. Două au fost distruse parţial de comunişti. Unul a rămas de o factură mai specială pentru că grădina lui Dumnezeu e mare.

14
/02
/16

Ziarul Metropolis inaugurează astăzi o rubrică nouă, despre Bucureștiul de totdeauna, ținută de istoricul Georgeta Filitti. În primul episod aflăm despre tratamentele folosite în secolul al XIX-lea (lipitori, praf de gîndaci, fântânica) și despre medicamentele descoperite la începutul veacului trecut (carbaxin, spirulină, moldamin).