Rodica Mandache: „De când băşcălia a devenit literatură?“
https://www.ziarulmetropolis.ro/rodica-mandache-de-cand-bascalia-a-devenit-literatura/

Actorul Marius Manole publică pe blogul său un articol scris de Rodica Mandache, despre cazul Oana Pellea – Caţavencii. Ziarul Metropolis reproduce integral acest text, cu acordul lui Marius Manole.

Un articol de Rodica Mandache|3 Noiembrie 2013

OPINIE Actorul Marius Manole publică pe blogul său un articol scris de Rodica Mandache, despre cazul Oana Pellea – Caţavencii. Ziarul Metropolis reproduce integral acest text, cu acordul lui Marius Manole.

„Ieri (n. r. – pe 24 octombrie) a apărut articolul unui biet băiat, nu într-un tabloid, ci în ziarul condus de un foarte talentat poet. Bălăcăreşte o mare actriţă, o foarte specială actriţă pentru care am mult respect. Şi pentru că e fiica unui mare actor îl maculează şi pe acesta. Şi tot nu-i ajunge. Şterge toate urmele, să nu mai găsim calea înapoi! E un articol foarte trist pe care-l scrie băiatul ăsta care se şi simte neiubit de nimeni, dispreţuit şi marginalizat.

Şi atunci încearcă să atragă atenţia asupra lui. Şi cum? Scuipând borhot pe ce are într-adevăr valoare. Era momentul să apară şi mutanţii! Mutanţii au o singură calitate pe care o recunosc şi celorlalţi: să fie născuţi după 1990. Şi un singur sentiment – dispreţul. Nu intru în amănunte, pentru că nu e foarte important. Îmi pare rău de bietul băiat care a vrut să devină celebru peste noapte şi care mai devreme sau mai târziu o să se dezintegreze.

Mi-a dat mult de gândit articolul său. Ideile aleargă rapid ca şoarecii otrăviţi – o propoziţie «că ta-su o iubea pe mă-sa» m-a paralizat.

De unde dispreţul ăsta pentru părinţi – în primul rând ai lui… pentru că dacă citeşti printre rânduri, eşti devastat de ce poate sălăşlui într-un om tânăr. Lupta între generaţii a căscat întotdeauna cratere uriaşe dar nici nu e vorba de duelul generaţiilor. Aici ori a avut o comandă, şi a trebuit să scrie, să demoleze, să maculeze, ori s-a activat ca la ucigaşii în serie o ură din adâncuri care-l macină şi-l otrăveşte.

Citiţi şi: Oana Pellea, jignită dur într-o publicaţie de satiră. Marius Manole şi Chris Simion sar în apărarea actriţei

Eu sunt sigură că acest băiat nu a văzut-o pe Oana în nimic, nici la teatru, nici la cinema, că nu i-a citit cărţile şi cât despre Amza?

Ce să ştie despre el? Că era un bărbat frumos, cât muntele, cu zâmbet blând, un bărbat care avea gingăşii şi că-n preajma lui orice femeie devenea frumoasă? Că făcea parte din generaţia de aur (Gorge Constantin, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Silvia Popovici). Că a murit cumplit, foarte tânăr, aşteptând moartea într-o suferinţă atroce de 8 luni? Că toţi cei care l-au cunoscut au fost sfâşiaţi de durere la moartea lui?

rodica mandache

Actriţa Rodica Mandache

E, totuşi, o publicaţie condusă de un scriitor. De când băşcălia a devenit literatură? De când «codul moral» care e unul singur şi care nu se mişcă de pe locul lui nici în comunism, nici în capitalism, poate fi călcat în picioare grosolan şi pentru nimic? Ce-a câştigat acest biet băiat? Glorie, nu!

Ăla de la Caţavencu, ăla care a scris, ăla, cum îl cheamă, care…

Eu înţeleg pe oricine, am studenţi care în primul an îmi spun «eu nu citesc Intrusul» de Marin Preda pentru că e un roman comunist şi nu pot, nu vreau să-l citesc“ şi sfârşesc prin a iubi foarte mult personajele şi scriitura lui Marin Preda.

Citiţi şi: Artiştii îi iau apărarea actriţei Oana Pellea printr-o scrisoare către Mircea Dinescu

Artiştii îi iau apărarea actriţei Oana Pellea printr-o scrisoare către Mircea Dinescu – See more at: http://www.ziarulmetropolis.ro/artistii-ii-iau-apararea-actritei-oana-pellea-printr-o-scrisoare-catre-mircea-dinescu/#sthash.7Y8ymkx4.dpuf

Pentru că nu ei sunt de vină…  Cine ştie ce frustraţi, complexaţi, neiubiţi i-au inoculat cu o singură frază verbul «a urî». Să urăşti tot ce nu a apărut de când sunt ei pe pământ. Imediat după 1990, cineva de felul acestui băieţaş scria că scriitorul comunist Theodor Mazilu trebuie aruncat la coş! Şi că Nichita Stănescu… hârtia nu vrea să primească ororile…

Ritmul nostru metabolic se dezechilibrează. Totul se schimbă la un moment dat. Şi e atâta confuzie astăzi. Cu mizeria născută de acest băiat, nu artiştii sunt jigniţi, artiştii oricum sunt în altă dimensiune când joacă, oricum trăiesc pe alte coordonate, înroşesc hârtia de turnesol aşa că nimeni nu-i poate umili mai mult decât o fac singuri, căutând bobul de aur pe care să-l dea lumii în acea clipă sublimă aşteptată.

Actorul e pregătit pentru orice. Răul propagat de acest băiat e mult mai mare, e mult mai ticălos. E un virus. Citiţi printre rânduri. E trădare de ţară. E trădare de spirit. E trădare de părinţi. Trebuie să facem o rugăciune care să ne elibereze de blestem.

Rugăciunea stareţilor de la mânăstirea Optina

„Doamne dă-mi mie să întâmpin cu linişte sufletească tot ce-mi va aduce ziua aceasta.

Dă-mi mie a mă lăsa în întregime voii tale sfinte, în tot ceasul zilei acesteia

Povăţuieşte-mă-n toate şi mă susţine orice veşti mi-ar sosi în timpul zilei.

Ajută-mă să le primesc cu sufletul curat, calm şi cu deplină convingere că-n toate e voia ta cea sfântă.

În toate vorbele şi faptele îndrumează-mi gândurile şi simţurile în toate întâmplările neaşteptate şi neprevăzute, nu mă lăsa să uit că totul este trimis de tine.

Învaţă-mă să fiu drept şi înţelept cu fiecare membru al familiei mele duhovniceşti

Pe nimenea să nu amăresc, pe nimenea să nu răzvrătesc!

Doamne, dă-mi putere să pot suporta osteneala zilei ce vine şi să trăiesc tot ce-mi va aduce ea. Călăuzeşte-mi voinţa şi învaţă-mă să mă rog, să nădăjduiesc, să iubesc, să rabd şi să iert“.

Oare băiatul ăsta ştie ce înseamnă puterea cuvintelor? Cuvântul? Cuvântul te face să faci parte din omenire şi să-nveţi mereu lucrul ăsta. O să ne găsim odată şi odată propriile repere etice ca naţiune. Mulţi dintre noi se trezesc dimineaţa gândaci, numai că într-o zi ţi se ia siguranţa oarbă a tinereţii şi trebuie să…“.

Articolul scris de Rodica Mandache a apărut pe blogul lui Marius Manole şi a fost preluat în Ziarul Metropolis, cu acordul actorului.

Foto cu Rodica Mandache: Teatrul Odeon / Digi 24

28
/11
/13

Fotografia e o lașitate și e un fapt radical. Fotograful știe că nu trebuie să creeze lumea din nou; dar oriunde oricând s-ar afla, lumea întreagă se află cu el aici și acum.

11
/11
/13

CRONICĂ DE CONCERT „Un artist îşi asumă riscuri”, aşa s-ar putea sintetiza ceea ce pianista Valentina Lisitsa a împărtăşit cu jurnaliştii şi publicul bucureştean pe parcursul zilei de 5 noiembrie 2013, la Ateneul Român.

06
/11
/13

În urma întâlnirii de ieri de la Godot, care marca şi deschiderea Festivalului Naţional de Teatru Independent, am putut să-mi fac şi eu o idee despre ce cred că înseamnă pentru mine această sintagmă de teatru independent şi am decis să mă retrag din această categorie atunci când vorbesc despre creaţiile proprii.

28
/10
/13

OPINIE Marius Manole: „Sunt puţini regizorii care îşi iau în distribuţii actori tineri şi puţine teatrele care acceptă colaboratori tineri. Şi dacă îi primesc, le aruncă 50 de lei pe spectacol, spunându-le că trebuie să fie mulţumiti că joacă pe o scenă mare.“

02
/10
/13

Hamlet Next Hours este un test, iar teatrul independent este porția de realitate cu care trebuie să se confrunte orice actor sau regizor. În teatrul independent nu contează că ești imaginea unui lanț de farmacii sau că ești apreciat în filme la nivel internațional. În teatrul independent ești sau nu ești pe gustul publicului.

14
/06
/13

ANALIZĂ Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă.

05
/06
/13

OPINIE La Gala Tânărului Actor din 2008, unde am mers cu un fragment din spectacolul „Poezia Visului“ de Miriam Răducanu, pe texte de Emil Botta, a trebuit să lucram, pentru proba impusă, un text mai puţin cunoscut de-al lui I. L. Caragiale, „Statistica“.

12
/04
/13

Citești „ca să înţelegi cum merge treaba, pentru că o carte nu-ți cere nimic și nu te bate la cap...“. Într-o prezentare neobişnuită, jurnalistul Tudor Călin Zarojanu le-a răspuns studenților la Marketing, cu ocazia centenarului ASE, la întrebarea „De ce-aș citi?“

27
/03
/13

Când am fost recuziter la Bulandra şi am privit teatrul din toate unghiurile posibile mi-am dat seama că nu-mi mai pot şterge niciodată de pe retină acele imagini. Şi am hotărât să le prind într-o ramă mai mare. Am folosit ca ramă chiar viaţa mea. Iar teatrul îşi desfăşoară culorile lui pe o pânză care nu se va umple niciodată.

27
/03
/13

Săptămâna trecută am avut spectacol la Teatrul Naţional. Pe lângă activitatea de coordonare a Teatrului Studenţesc Podul, sunt actor-colaborator al Teatrului Naţional. Cele două „locuri de muncă“ sunt diferite, dar senzaţia este că s-ar putea completa unul pe celălalt.

15
/03
/13

O linişte în sală, de parcă toţi spectatorii uitaseră să respire... Apoi, unele voci din public au rostit, în şoaptă: „iubire“, intuind că va fi următorul cuvânt care va fi rostit şi pe scenă.

13
/03
/13

Ai ucide pentru o slujbă ca lumea într-o corporație? Cauți un job mortal, la o multinațională? Vrei să avansezi, țintești o poziție criminală, la vârful ierarhiei?

12
/03
/13

Eu mi-am dorit să fiu de meserie actor şi nimic altceva. Sunt conştient că timpurile pe care le trăiesc presupun ca acest fapt să nu poată rămâne unul singular şi nici recomandabil.

05
/03
/13

Un actor/regizor mi-a spus odată: „când o să te întrebe cineva dacă ai ucis vreodată, să zici că da. Pe scenă. Nu o să te creadă, dar tu ştii cel mai bine ce ai simţit.

Page 10 of 11« First...7891011