Romanul „Sînt o babă comunistă!” de Dan Lungu, ediție aniversară la 15 ani de la apariție 
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-sunt-o-baba-comunista-de-dan-lungu-editie-aniversara-la-15-ani-de-la-aparitie/

La 15 ani de la apariţia romanului, povestea „babei comuniste” Emilia Apostoae este una dintre cele mai de succes ale literaturii române, cu cinci ediţii publicate în România, la Editura Polirom, şi traduceri în Franţa, Ungaria, Austria, Polonia, Spania, Italia (două ediţii), Bulgaria, Turcia (două ediţii), Croaţia, Norvegia, SUA şi Ucraina.

Un articol de Ziarul Metropolis|20 mai 2022

La toate acestea se adaugă şi o ecranizare, în regia lui Stere Gulea, cu Luminița Gheorghiu în rolul principal, şi o serie de spectacole de teatru sau balet în ţară şi în străinătate, adaptate după cartea lui Dan Lungu.

La fel de actuală şi azi, cu acelaşi umor debordant care i-a cucerit pe cititorii români şi străini, ediţia aniversară este îmbogăţită cu o addenda ce reconstruieşte prin texte şi imagini parcursul excepţional, din 2007 până azi, al romanului-fenomen Sînt o babă comunistă!

Sînt o babă comunistă! 15 ani de la apariție * ediție aniversară de Dan Lungu a apărut la editura Polirom, cu o prefaţă de Bogdan Creţu.

Ediția aniversară a romanului conține imagini din film, fotografii din spectacole, copertele edițiilor străine, precum și o serie de texte care vorbesc despre parcursul excepțional al cărții, texte semnate de regizori, actori, traducători, scriitori, critici literari, manageri culturali etc. Enumerăm doar câțiva dintre autorii acestor texte: Stere Gulea, Luminița Gheorghiu, Pușa Darie, Steinar Lone, Carmen Bendovswki, Laure Hinckel, Gabriella Koszta, Csoma Judit, Jan Cornelius, Monica Joița, Anca Sigartău, Antonella Cornici, Ștefan Agopian, Marius Chivu, Bianca Burța-Cernat, Cristian Teodorescu, Sanda Cordoș, Cosmin Ciotloș etc.

Satirist savuros, Dan Lungu nu încetează să exploreze nevrozele ţării sale. Reprezentând noua generaţie românească de scriitori, autorul ne-a cucerit deja cu romanul Raiul găinilor. Dulce-amărui şi adesea extrem de amuzant, romanul Sînt o babă comunistă! ilustrează transformările societăţii româneşti.” (Livres Hebdo)

Dan LUNGU (n. 1969, Botoşani) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, cărţi ale sale fiind publicate în 15 limbi: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană, macedoneană, turcă, croată și ucraineană. Între 2013 şi 2017 a fost director al Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi. A făcut studii postdoctorale de sociologie la Sorbona şi a fost redactor al revistei Au sud de l’Est (Paris). În 1996, iniţiază la Iaşi grupul literar Club 8. În 2001 şi 2002, este redactor-şef al revistei de cultură Timpul. În 2005, face parte din grupul de scriitori români invitaţi la „Les belles étrangères“, Franţa. La Polirom a mai publicat volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proză cu amănuntul (ed. a II-a, 2008) şi romanele Raiul găinilor (2004, 2007, 2010, 2012; volumul a fost patru luni în topul vînzărilor editurii franceze Jacqueline Chambon, iar ediţia germană a fost declarată, în decembrie 2007, cartea lunii în Germania), Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011), În iad toate becurile sînt arse (2011, 2014), Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (2014, 2016; Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi), Pîlpîiri (2018), Părul conteză enorm (2019), Vlogger la 13 ani sau Buncărul cu bunătăţuri trăsnite (2021) şi Şoferul din Oz (2022). Tot pentru Polirom a coordonat alături de Radu Pavel Gheo volumul colectiv Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), alături de Lucian Dan Teodorovici Str. Revoluţiei nr. 89 (2009), iar alături de Amelia Gheorghiţă Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014) şi Cartea copilăriilor (2016). A primit numeroase premii literare naţionale, iar în 2011 statul francez ia acordat titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniu‑ lui cultural francez. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Sînt o babă comunistă! a fost ecranizat în regia lui Stere Gulea, cu Luminiţa Gheorghiu în rolul principal. În 2010, a avut loc premiera piesei de teatru Baba comunistă, pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, a avut loc premiera maghiară la Teatrul „Katona József“ din Budapesta, iar la Ateneul Naţional din Iaşi a avut loc premiera naţională a piesei. În mai 2015 a avut loc la Teatrul de Balet Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă comunistă!, în 2016 spectacolul este pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, iar în 2019 la Teatrul Naţional din Timişoara. Piesa se joacă şi în prezent, atît în România, cît şi în străinătate. Versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet (Franţa, 2008), iar versiunea poloneză a fost nominalizată la Premiul pentru Literatură Central-Europeană „Angelus” în 2011. Sînt o babă comunistă! este una dintre cele mai traduse cărţi româneşti de după 1989, ediţii ale ei fiind apărute în Statele Unite, Franţa, Spania, Italia, Austria, Norvegia, Polonia, Ungaria, Croaţia, Bulgaria, Grecia, Turcia şi Ucraina.



19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Joi, 21 iulie, Festivalul Internațional de Literatură din Roma îl are ca invitat pe Mircea Cărtărescu, la Stadium Palatinum din Roma. Letterature-Festival Internazionale di Roma este o manifestare literară anuală de mare anvergură, cu o tradiție de 20 de ani, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Estate Romana”. Festivalul propune în fiecare an o serie de serate de lecturi de texte inedite ale unor apreciați scriitori italieni și internaționali, cu intermezzo-uri coregrafice și muzică live, în spațiul feeric și deosebit de sugestiv de la Stadium Palatinum.

13
/07
/22

La Curtea Veche Publishing se află în pregătire prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean - „Volodimir Zelenski. În mintea unui erou” de Régis Genté și Stéphane Siohan.

04
/07
/22

Heather Morris, autoarea bestsellerurilor Tatuatorul de la Auschwitz, Călătoria Cilkăi și Trei surori, vândute în peste 15 000 000 de exemplare în întrega lume, vine la București și se va întâlni cu publicul în cadrul a două evenimente, pe 4 și 5 iulie.

04
/07
/22

Încă un nume important al literaturii universale intră în portofoliul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M. Este vorba despre Roberto Bolaño, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX din America Latină, a cărui operă, publicată postum, a creat un adevărat cult în lumea literară internațională, fiind tradus pe toate meridianele globului.

24
/06
/22

Miercuri, 29 iunie, începând cu ora 19.00, la Palas Mall Iași, va avea loc o întâlnire cu Cristian Tudor Popescu, prilejuită de apariția volumului „Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative”, bestsellerul editurii Polirom la Bookfest 2022, la secțiunea nonfiction.