România a mizat în primele zile ale ediţiei din acest an a Salonului Internaţional de Carte de la Paris pe un program dens, centrat în jurul temei „La litérature féminine, le féminin de la littérature”, dar şi pe dezbateri cu scriitori precum Mircea Cărtărescu şi Matei Vişniec.
Un articol de Petre Ivan|23 martie 2015
Salon du Livre / Porţile Salonului Internaţional al Cărţii de la Paris s-au deschis vineri pentru marele public, moment în care a demarat şi programul organizat de Institutul Cultural Român (ICR) la această ediţie a celui mai important eveniment de profil din Franţa.
Tema primei dezbateri de la standul României a coincis cu genericul participării româneşti la această ediţie a Salon du Livre: „La littérature féminine, le féminin de la littérature”.
Linda Maria Baros (moderatoare), Aïda Valceanu, Florina Ilis şi Dinu Flămând au discutat despre pertinenţa distincţiei feminin/ masculin în literatură, despre posibilele moduri de reflectare a acestei distincţii în diferite genuri (proză, poezie ş.a.), dar şi despre statutul autoarelor în România.
O tematică apropiată, dintr-un unghi academic, dar şi cu ilustrări în versuri, a fost dezvoltată în discuţia următoare, moderată de Bianca Burţa-Cernat, despre „Imaginarul feminin”, discuţie care le-a reunit pe Nina Corcinschi, critic literar, şi Victoria Fonari, poetă, cadre didactice universitare la Chişinău, şi pe scriitoarele Ioana Crăciunescu, Simona Popescu şi Selyem Zsuzsa, cercetătoare la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
A urmat o întâlnire cu Mircea Cărtărescu şi scriitorul Nicolas Cavaillès, autorul unei performanţe „imposibile”: traducerea epopeei postmoderne „Levantul” în franceză.
Discuţia, moderată de Aïda Vâlceanu, a pornit de la receptarea cărţilor lui Mircea Cărtărescu în Franţa, de la „Le Rêve”, din 1992, primul său volum de proză şi prima carte tradusă, până la „Le Levant”, în 2014, şi s-a referit apoi la experienţa traducerii, din perspectiva autorului şi din cea a traducătorului.
După prânz, a venit rândul unui subiect îndeobşte, dar nu exclusiv masculin: războiul, pornind de la două apariţii editoriale: „Războiul din 1914”, album de fotografie apărut la Editura ICR, şi „Nouvelles de la Grande Guerre”, Editions Zoe (2014),
Matei Vişniec
antologie care include o proză de Liviu Rebreanu.
La discuţia moderată de istoricul de origine română Matei Cazacu au participat Gerard Messadié, Jean-Louis Courriol şi Eugen Uricaru. Prezentarea celor două volume a fost însoţită de analize istorice, dar şi de consideraţii generale despre relaţia între istorie, imagine şi literatură.
Cu „Sara”, roman căruia i-a fost dedicat următorul eveniment de la stand, un alt autor-reper al Generaţiei 80 se vede publicat în franceză – Ştefan Agopian. Laure Hinckel, traducătoarea sa, a declarat, la întâlnirea moderată de Simona Sora, că şi-a dorit de peste un deceniu ca această traducere să apară în Franţa, aspiraţie îndeplinită acum de Editions Actes Sud.
A urmat apoi prezentarea volumul „Robi pe Uranus” de Ioan Popa, tradus de Florica Courriol şi apărut la Editions Non lieu, o mărturie despre construirea Casei Poporului, document despre a cărui valoare au vorbit, alături de traducătoare, Petre Răileanu, Aurélie Julia şi editorul Michel Carrasou.
Nu a lipsit nici momentul „Atac în bibliotecă”, o discuţie despre al doilea volum de George Arion tradus în franceză de Sylvaine Audet, la Genèse Editions.
Autorul a vorbit despre importanţa umorului în scrierile sale şi despre emoţia de a descoperi că debutul său în proza poliţistă îşi conservă capacitatea de seducţie.
Despre trecut, din alte perspective, a fost vorba la animata masă rotundă dedicată României în jurnalismul francez din ultima jumătate de secol, pornind de la volumul „Journalistes français dans la Roumanie communiste”, coordonat de Radu Ciobotea (Orizons, 2014).
Reputaţii publicişti Bernard Guetta şi José-Manuel Lamarque, participanţi la dezbatere alături de Matei Vişniec, moderator, şi Radu Ciobotea, director adjunct al ICR Paris, şi-au evocat propriile experienţe în România ultimelor decenii de comunism, o ţară „suprarelistă în sens rău” şi cu un stat poliţienesc de o teribilă eficacitate. În comparaţie cu acea perioadă, România este astăzi, asemenea altor state ex-comuniste din Europa Centrală, o „ţară banală” (într-un sens bun pentru locuitorii ei), a spus Bernard Guetta.
Programul primei zile la Salon du Livre s-a încheiat cu relansarea – în prezenţa editorilor săi, scriitorii Dumitru Ţepeneag şi
Dumitru Ţepeneag
Virgil Tănase – a revistei Seine et Danube, ajunsă, după o întrerupere de 10 ani, la numărul 7.
Dumitru Ţepeneag s-a declarat, în acest context, „specialist în resuscitări”. Vorbitorii au scos în evidenţă importanţa unei prezenţe constante şi consistente a autorilor români pe piaţa culturală franceză, dincolo de succesele punctuale.
La standul României de la Salon du Livre sunt disponibile volume apărute la peste 30 de edituri din România, precum şi cărţi ale unor autori români apărute în traducere franceză şi volume pe teme româneşti, care pot fi cumpărate de vizitatorii standului graţie unui parteneriat cu librăria Humanitas.
Programul, disponibil la adresa www.icr.ro/salon_du_livre_2015, cuprinde peste 20 de evenimente – lansări, dezbateri, întâlniri, cu participarea unor scriitori, editori, traducători şi jurnalişti români şi francezi.
Foto: Salon du Livre, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Dumitru Ţepeneag – wikipedia
