Într-o zi de 27 noiembrie (1940) se stingea din viaţă, în mod tragic, unul dintre titanii culturii româneşti interbelice. După o viaţă dusă pe culmile recunoaşterii universitare, ştiinţifice, sociale şi politice, reputatul om de ştiinţă, Iorga a sfârşit la marginea unei păduri, batjocorit şi împuşcat cu 9 gloanţe.
Un articol de Petre Ivan|27 noiembrie 2015
75 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga / Abominabila crimă a zguduit întreaga lume civilizată, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume arborând drapelul în bernă în semn de preţuire faţă de marele savant român.
Un spirit enciclopedist, istoric de formaţie, cu studii la Iaşi, Leiptzig, Berlin, Paris. La Iaşi a absolvit Universitatea într/un singur an cu diploma ”Magna cum laudae”. Doctoratul îl obţine la 23 de ani, odată cu intrarea în Academia Română.
Critic literar, documentarist, dramaturg, poet, memorialist, om politic(parlamentar, ministru, prim ministru). Este şi cel mai mare poligraf al românilor: a scris 1 003 volume, 12 755 de articole, 4963 de recenzii în cei 69 de ani de viaţă.
Câteva dintre publicaţiile mai importante: ”Studii şi documente cu privire la istoria românilor” – 25 de volume, ”Istoria Imperiului Otoman” – cinci volume, apărută în germană, ”Istoria românilor” – 10 volume.
Ca literat, Iorga a scris poezii şi drame cu conţinut istoric : ”Învierea lui Ștefan cel Mare”, ”Tudor Vladimirescu”, ”Sfântul Francisc din Asisi”, volume memorialistice ”Oameni care au fost”, ”O viaţă de om, aşa cum a fost”.
Ca istoric literar a publicat ”Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea”, ”Istoria literaturii religioase”, ”Istoria literaturii româneşti contemporane”.
Activitatea politică a început-o de tânăr ca şi co-fondator al Partidului Naţionalist Democratic, opţiunea sa fiind bazată pe solidaritate naţională. Ministru de interne, prim ministru între 1931 – 1932, consilier regal, parlamentar, funcţii politice în care însă nu a excelat ca politician, ci ca om de ştiinţă, savant.
Cadavrul savantului, ridicat de la marginea drumului în dimineata zilei de 28 noiembrie 1940.
Nicolae Iorga rămâne una dintre personalităţile marcante ale culturii noastre naţionale. Din nefericire a sfârşit tragic, la marginea pădurii Strejnic, cei care i-au uat viaţa, conform rapoartelor vremii, fiind simpatizanţi şi membrii ai Mişcării Legionare.
Ucis cu nouă focuri de armă şi batjocorit crunt
În anul 1940, după 4 septembrie, odată cu chemarea la putere a generalului Ion Antonescu, se realizează guvernul legionar şi se pun bazele Statului
Naţional Legionar. Pe data de 28 noiembrie 1940, fostul minsitru, consilier regal în perioada domniei lui Carol şi academicianul Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, era găsit mort la marginea pădurii Strejnic, judeţul Prahova.
Dimineaţa, la orele 07.15, s-a găsit cadavrul profesorului Nicolae Iorga, pe moşia domnului Radovici din marginea de est a comunei Strejnic, judeţul Prahova. Maiorul Bratu Aurel, la ordinul subsemnatului, s-a transportat la faţa locului şi a ridicat cadavrul cu o camionetă a Prefecturii judeţului Prahova, fiind transportat la Bucureşti şi predat familiei. (…) Autorii, până în prezent, nu au putut fi descoperiţi şi nici prinşi. – Raportul numărul 2024 din 29 noiembrie 1940 adresat Prefecturii din Prahova.
Iorga fusese împuşcat de nouă ori. Două gloanţe l-au desfigurat, unul intrând direct prin creier, iar celălalt prin obraz, după cum se arată în raportul medico-legal. Mai mulţi martori oculari au precizat că trupul istoricului ar fi fost mutilat.
Foto: Nicolae Iorga – wikipedia
