„Să joci ani de-a rândul personaje fără o problematică importantă, să te fâţâi pe scenă de colo – colo strâmbându-te ca să obţii nişte aplauze cu care să poţi împăuna seara la cârciumă, mi se pare un lucru foarte trist.”– Alexandru Tocilescu (27 iulie 1946 – 29 noiembrie 2011). Unul dintre cei mai apreciaţi regizori români de teatru ar fi împlinit, astăzi, 70 de ani.
Un articol de Petre Ivan|27 iulie 2016
Autor a zeci de spectacole, unele dintre ele marcând istoria recentă a teatrului românesc, autor al unui celebru diptic teatral, „Tartuffe” şi „Cabala bigoţilor”, în 1982, al primului spectacol al unui autor japonez în România, „Amurgul unui cocor”, în 1976, al unui faimos „Hamlet” avându-l în rolul principal pe Ion Caramitru, Alexandru Tocilescu a şocat adesea prin versiunile scenice pe care le-a propus.
„O scrisoare pierdută” pentru care a primit un premiu UNITER, un „Oblomov”, un „Eduard al III-lea” pentru care a fost şi criticat, şi apreciat, apoi „Nevestele vesele din Windsor”, o reluare a unei montări din 1978, O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu – premiat pentru regie, în 2006, în cadrul Festivalului Comediei Româneşti sunt doar câteva repere dintr-o carieră impresionantă.
În anul 2002, Alexandru Tocilescu a primit Premiul UNITER pentru întreaga activit
Una din treburile noastre, ale regizorilor, este sa incercam sa aducem mereu figuri noi, pesoane interesante, actori tineri, sa-i lansam. Asta nu e o meserie singuratica, trebuie sa ajuti omenii sa se afirme, sa arate ce pot, sa misti intr-un fel piata de teatru. – Alexandru Tocilescu
Alexandru Tocilescu a primul regizor român care a primit o stea pe Aleea Celebrităților din București. Se întâmpla în iulie 2011.
Foto: Alexandru Tocilescu – facebook
