Beatrice Rancea: „Cel mai mult îmi doresc să revenim la normal“
https://www.ziarulmetropolis.ro/beatrice-rancea-cel-mai-mult-imi-doresc-sa-revenim-la-normal/

Beatrice Rancea, manager – director general al Operei Naţională Iaşi, de la personaj artistic la personalitate artistică.

Un articol de Marian Șușu|1 septembrie 2020

Care este rolul din balet cu care v-ați identificat cel mai mult?

În formarea unui artist interpret, orice rol contribuie la creșterea sa profesională. Astfel ajungi să te identifici și să iubești fiecare personaj căruia îi dai viață. Cariera mea ca interpret cred că a fost cel mai puternic marcată de personajul Mama Asse din spectacolul Peer Gynt, în regia și coregrafia inegalabilei Mihaela Atanasiu.

Cum a fost trecerea de la balet la regie de teatru?

A fost o trecere dură, neașteptată și nedorită de mine în acel moment. Am fost obligată să renunț la dans si m-am dedicat regiei. Sunt două lucruri total diferite, dar experiența scenică ca interpret m-a ajutat mult în definirea mea ca regizor de teatru, operă și film.

Ce a însemnat ca experiență perioada în care ați lucrat în Ungaria?

În Ungaria a fost o experiență unică. Unele dintre cele mai frumoase spectacole le-am lucrat acolo. Am dramatizat romane importante scriind piesele si textele la Maestrul și Margareta – Mihail Bulgakov, Notre-Dame de Paris – Victor Hugo, Teatrul Antic, Barba Albastră – Charles Perrault. Au fost șapte veri minunate, având șansa să montez în aer liber folosind ca decor ruinele Catedralei gotice din Zsámbék. Am organizat audiții, și din zeci de actori din Budapesta mi-am ales distribuțiile ideale. Spectacolele au fost extrem de apreciate. Maestrul și Margareta – Mihail Bulgakov și Visul unei nopți de vară – William Shakespeare au fost considerate de criticii de specialitate cele mai bune spectacole ale stagiunilor respective.

Ce ne puteți spune despre proiectul aflat deja în derulare – SAMER 2020?

SAMER 2020 este un proiect binevenit și mult așteptat după luni de zile în care am stat departe de scenă și publicul spectator. Am căutat spații și locații inedite: Grădina Botanică Iași, curtea Catedralei Catolice Iași, grădina La Castel Iași, parcul Operei Naționale din Iași. Am pregătit recitaluri de Operă, Operetă, dedicate compozitorilor italieni, ruși, francezi și premiera spectacolelor de balet El Tango și Gala de la clasic la modern. Am avut și un eveniment Carmina Burana și Requiem, dedicat victimelor Covid. Fiecare spectacol a fost unic în felul său, schimbând repertoriul prezentat și interpreții la fiecare reprezentație. Am jucat două luni câte două, trei spectacole pe săptămână. A fost o mare bucurie pentru noi reîntâlnirea cu spectatorii.

Ce proiecte de viitor are Opera Națională Română Iași? 

Proiecte… Cel mai mult îmi doresc să revenim la normal și să jucăm la capacitatea maximă în minunata noastră sală de spectacole. Avem în lucru premiera spectacolului Bal Mascat de Giuseppe Verdi și adaptarea la scenă a noilor premiere de balet El Tango și Gala de la clasic la modern. Ar fi primele proiecte ale acestei stagiuni. Premiere ce au avut deja loc în aer liber.

01
/03
/22

Concertele 𝑬𝒀𝑬𝑫𝑹𝑶𝑷𝑺 au fost descrise ca fiind, în mod paradoxal, energizante și generatoare ale unei stări de puternică melancolie. Trupa și-a început povestea în 2012, cu piese în limba engleză. Odată cu anul 2015 și cu îmbrățișarea limbii române ca mediu de exprimare, și-au consolidat propria poziție pe piața românească de muzică alternativă, lansând piese ca „Spre Soare”, „Prezent”, „Bicicleta” sau „Mai Stai".

24
/02
/22

Ioan Tugearu vorbeşte despre: moda spectacolelor de balet sovietice din anii ’70, semnificaţia repertoriului Operei Române, valoarea dansului pe plan european, succesul unui spectacol de dans într-o societate totalitară şi/sau democratică, situaţia profesională a dansatorului român, într-un interviu publicat în cartea „Românii secolului XXI“, de Rhea Cristina.

22
/02
/22

Sergiu Anghel vorbeşte despre: moda spectacolelor de balet sovietice din anii ’70, semnificaţia repertoriului Operei Române, valoarea dansului pe plan european, succesul unui spectacol de dans într-o societate, situaţia profesională a dansatorului român, moneda „euro“ în spaţiul european al culturii, într-un interviu publicat în cartea „Românii secolului XXI“, de Rhea Cristina.

15
/02
/22

„Jack of all Trades“ este o formație de rock alternativ, care susține că oferă publicului un produs muzical „autobiografic și complet sincer de la cap la coadă”. În noiembrie 2014, aceștia au lansat primul videoclip, „Cum vrei să fiu”, marcând totodată și începutul activității de concerte live.

17
/01
/22

Ziarul Metropolis vă recomandă „Pauza de bine“, un podcast despre life design, despre cum să îți creezi o viață care îți vine ca turnată. "Îmi place să spun că Pauza de Bine e locul în care te invit să te întâlnești cu tine, dacă ești pregătit să trăiești o viață mai conștientă, aliniată cu valorile tale" - Cristina Oțel.

12
/11
/21

O întâlnire cu scriitorul portughez José Luís Peixoto, prezent în acest an la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), pornind de la romanul „Autobiografia”, disponibil în limba română la Editura Pandora M. Despre Lisabona, José Saramago și Pilar del Rio, anii ’90 și provocări în literatura contemporană, cu unul dintre cei mai apreciați autori de limbă portugheză de azi!