Constantin Chiriac: „Vom construi o structură care nu va consuma bani, ci va aduce bani”
https://www.ziarulmetropolis.ro/constantin-chiriac-vom-construi-o-structura-care-nu-va-consuma-bani-ci-va-aduce-bani/

Nume importante ale artei spectacolului vor fi prezente la cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS), care se va desfăşura între 12 şi 21 iunie.

Un articol de Maria Sârbu|4 Aprilie 2015

Cetatea va fremăta, aşa cum s-a întâmplat ani la rând în timpul evenimentului. Festivalul a înfrumuseţat cumva oraşul, i-a dat strălucire, iar comunitatea a devenit mai caldă, mai primitoare.

Constantin Chiriac, cel care a iniţiat, în 1993, festivalul, animându-l an de an, spune că Sibiul „este scena unui oraş european, un oraş care ştie cum să îşi păstreze frumuseţea”.

Despre ediţia 2015 a FITS şi despre proiectele dezvoltate de Teatrul Naţional „Radu Stanca”, inclusiv construcţia unei clădiri noi şi a unui centru de congrese, este vorba în interviul acordat pentru Ziarul Metropolis de directorul acestei instituţii, Constantin Chiriac.

Maria Sârbu: V-aţi gândit atunci când aţi iniţiat Festivalul de la Sibiu la longivitatea lui şi ce amprentă îşi va pune pe oraş?

Constantin Chiriac: În mod cert! Am gândit totul de la început, nu în detaliu, desigur. Dezvoltarea societăţii printr-un dat cultural a fost obiectivul pe care l-am avut de când am început festivalul. M-am gândit şi la posibilitatea de a crea pentru artişti un loc al dialogului la nivel internaţional. Iar atunci când porneşti cu asemenea idei încerci să anvizajezi o dezvoltare pe termen lung.

Programul Festivalului Internaţional de Teatru din acest an era aproape gata la finalul ediţiei 2014. Ce i-aţi pregătit publicului, pe cine aduceţi la Sibiu?

Într-adevăr, era gata în proporţie de aproximativ 80%. Marile probleme sunt, de obicei, sosirile, plecările, detaliile tehnice. Nu putem spune că în acest moment avem o infrastructră tehnică pentru a satisface nevoile medii ale marilor spectacole pe care noi le aducem. Şi atunci facem o echilibristică „pe sârmă”, până vom avea noua clădire a teatrului.

Deschideţi totuşi noi spaţii de joc, fie şi neconvenţionale.

Vom mai utila două-trei hale pe care le vom avea funcţionale pentru ediţia din acest an. Deşi spunem de fiecare dată că festivalul nu mai are unde să se extindă, totuşi se extinde. Vor fi şi mai mulţi spectatori, iar bătălia pentru un bilet va fi şi mai mare, căci aducem nume uriaşe. Festivalul este gata şi  din aprilie vom pune biletele în vânzare. Sunt convins că se vor epuiza foarte repede.

Mai punem două hale noi în funcţiune. Într-un spaţiu excepţional al BRD vor fi zece spectacole, spaţiu refăcut cu această destinaţie. E în aceeaşi zonă cu Hala Balanţa, în care s-a jucat „Faust”. Apropo, „Faust” se mută de acolo, din păcate, pentru că societatea care avea halele a intrat în insolvenţă şi spaţiul se vinde. Şi am căutat un alt spaţiu pe care îl ctitorim; va fi un loc special şi pentru spectacolul „Lulu”. Un alt spaţiu e pentru depozitări, un altul – pentru repetiţii.

Care sunt acele nume uriaşe, care sunt companiile ce vor veni în iunie la Sibiu?

Vă pot spune câteva dintre ele: Deutsches Theater din Berlin şi Teatrul Naţional din Bruxelles; vine pentru prima dată Théâtre de la Ville cu Emmanuel Demarcy-Mota – unul dintre cei mai mari regizori din toate timpurile, care va susţine şi o conferinţă. Vom avea spectacole de la Schauspiel Stuttgart şi The Old Puppet Trout Theater, de la Teatr Polski, Brenda Angiel Aerial Dance Company şi Teatro Stabile din Torino. De asemenea, va veni la Sibiu prestigioasa companie de circ – „Les 7 doigts de la main”. Din Grecia vom avea marele spectacol „Iliada”.

Publicul va avea parte şi de spectacole prezentate de trei companii extraordinare din Israel, printre care şi producţia „Wonderland” – coregrafia Barak Marshall. Îi vom avea şi pe regizorii Levan Tsuladze, Eimuntas Nekrosius, Peter Stein, Klaus Maria Brandauer, dar şi pe coregrafii Nicole Mossoux şi Patrick Bonté. Regizorul Kushida Kazuyoshi va aduce două spectacole din Japonia. Armin Petras vine cu trei spectacole de la Schauspiel Stuttgart, dar el face şi o coproducţie cu noi şi cu Teatrul Naţional din Oslo. Aceste nume pe care le-am enumerat nu se regăsesc toate împreună într-un alt festival.

Din zona românească îi vom avea pe Silviu Purcărete, pe Mihai Măniuţiu, pe Alexandru Dabija, pe Radu Afrim, pe Gianina Cărbunariu. Sunt multe lucruri concepute special pentru festival, sunt multe proiecte europene pe care le dezvoltăm împreună cu alte companii.

Deschideţi festivalul cu „Big Bang”- o saga vizuală impresionantă despre naşterea Universului, prezentată în aer liber. Zona de stradă va fi şi în acest an la fel de spectaculoasă ca la ediţiile trecute?

Da! În deschidere va fi un spectacol al companiei „Plasticiens volants”. Dar vom avea şi premiera spectacolului „Carmen”, în regia lui Mario Martone, produs de Teatro Stabile din Torino special pentru a deschide Expoziţia mondială de la Milano. Aducem şi „Flamenco 5 stars” – cele mai importante cinci nume din domeniu la ora actuală – şi vom face o seară specială, iar Gala Celebrităţilor va fi în jurul acestor nume, pentru că dorim ca această gală să fie dezvoltată şi din punct de vedere al atractivităţii pentru publicul telespectator.

Spectacole din Festivalul de la Sibiu ajung şi în alte oraşe. În ce măsură se va extinde FITS în alte zone, regiuni din România?

Festivalul are reprezentaţii, în primul rând, în Bucureşti, dacă e vorba de nume importante. Sunt reprezentaţii acolo unde există susţinere, bunăoară, din partea Institutului Francez sau a WallonieBruxelles, sau a Goethe Institut, sau a altor structuri finanţatoare. Sunt spectacole, precum cele din Japonia, prezentate şi la Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Mediaş, Râmnicu Vâlcea, Făgăraşi, dar şi în localităţi din judeţul Sibiu.

Ce proiecte aveţi pentru perioada imediat următoare?

După ce au fost aduse la rampă trei spectacole regizate de Radu Afrim, „Tattoo”, „Girafe” şi „Bizoni”, suntem în repetiţii cu Kushida Kazuyoshi pe un text excepţional şi foarte actual de Kōbō Abe, „Fantoma e aici”. În toamnă vom merge la Tokyo Metropolitan cu două mari spectacole – „Oidip” şi „Călătoriile lui Gulliver”. Vom avea şi parteneriatul cu Schauspiel Stuttgart – spectacolul „Nathan înţeleptul” de Lessing,  regia Armin Petras. Premiera va avea loc la Sibiu.

După textul „Cântecul de lebădă” de Cehov se va realiza un alt proiect frumos şi important, cred eu, pentru că îi implică pe marii actori Ilie Gheorghe şi Marian Râlea, care se întâlnesc, de asemenea, cu un nume la fel de puternic – Alexa Visarion. Cu Alexandru Dabija vom face o incursiune în zona magică a folclorului românesc. Vom începe două proiecte importante cu Gianina Cărbunariu şi cu Radu Alexandru Nica – în programul european „BeSpectACTive!”.

Avem un alt proiect cu Silviu Purcărete, în afară de acel spectacol kabuki pe care îl gândim împreună cu Japonia. Sunt alte proiecte, valoroase cred, pe care încă nu le pot anunţa, pentru că nu sunt semnate contractele, dar acestea sunt în discuţie şi acoperă anii 2015, 2016, 2017. Este gata în proporţie de peste 80% programul Festivalului Internaţional de Teatru de anul viitor, iar cel al ediţiei din 2017 – de 50%. Avem şi contracte semnate pentru festival până în 2022-2023.

Sibiul are o Alee a Celebrităţilor, cu mari nume din domeniul artelor spectacolului. Cum beneficiaţi de aceste personalităţi?

Aceste mari nume vor deveni obiect de studiu în institutul pe care îl dezvoltăm împreună cu o zonă ce va avea o mare dimensiune culturală, dar pe desfacere economică, pentru că eu am drepturile de autor de la toţi cei care sunt pe Aleea Celebrităţilor şi, când voi putea să fac studiu, pornind de la Peter Brook la Peter Stein, de la Eugenio Barba la Declan Donnellan, de la Ariane Mnouchkine la Kanzaburo Nakamura, de la Krystian Lupa la Silviu Purcărete şi aşa mai departe şi, în acelaşi timp, voi putea şi să comercializez tot ce înseamnă opera lor, s-o nemuresc prin înregistrări şi dezbateri teoretice, normal că Sibiul va deveni un punct de referinţă mondial, la care toată lumea va apela.

Am călătorit în foarte multe ţări şi am această experienţă. Atunci când îmi asum ceva îmi asum în dialog şi în parteneriat cu cei mai importanţi oameni. În prezent, la Sibiu montează unul dintre cei mai mari regizori ai Japoniei – Kushida Kazuyoshi şi va avea o stea pe Aleea Celebrităţilor anul acesta. El vrea să traducă un număr important de piese din România şi să le promoveze, ca apoi să fie montate în Japonia.

Asta dincolo de faptul că dezvoltăm cu trei universităţi din Japonia platforma doctorală, că suntem partenerii strategici pentru Olimpiada culturală din 2020 care se va desfăşura simultan cu Jocurile Olimpice de la Tokyo. Totodată, Kushida Kazuyoshi vrea să dezvolte un mare festival de kabuki în care să aducă marii regizori din lume, primul invitat fiind Silviu Purcărete.

Aveţi un proiect care se va contura, practic, în curând, un mare proiect care prevede o construcţie. Ne puteţi da detalii?

Este vorba de Institutul de cercetări în artele spectacolului şi în management cultural pe care îl vom crea împreună cu 19 mari universităţi, cu centrul la Sibiu. Festivalul se va transforma; Teatrul Naţional va avea cu totul altă casă în câţiva ani şi acestea vor permite de a face altfel actul teatral nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel mondial.

Ceea ce noi am crescut aici pe principiul vaselor comunicante – festivalul, teatrul, şcoala de teatru, şcoala de management cultural, bursa de spectacole, noua şcoală doctorală, platforma de doctorate la nivel internaţional – vor da această deschidere şi mai ales viitorul acestei comunităţi, a acestei regiuni. Nu facem un proiect ca să cheltuim bani. În România cam asta se face – dacă avem nişte bănuţi, ne întrebăm cum să-i cheltuim mai repede.

Cum se dezvoltă ceva, fiecare se gândeşte să aibă un comision. Se construieşte repede şi tot repede se termină proiectul, dar nu rămâne nimic, doar pustiul. Dacă nu construim în aşa fel încât să rămână, să avem o continuitate, să avem o credibilitate, să rămână ceva generaţiilor tinere cu care lucrăm, copiilor noştri, nepoţilor, strănepoţilor, în mod cert nu se va face o mare schimbare în ţară.

Proiectul cuprinde şi o nouă clădire a teatrului?

Teatrul are o poziţie centrală în acest proiect – aproape 8.000 metri pătraţi, alături de Centrul de congrese, alături de noul centru care se va crea şi va aduce o pietonală, mai mare chiar decât Piaţa Mare – cea istorică – a Sibiului. Pe toată suprafaţa din spatele actualei clădiri a teatrului, a curţii şi a parcării de alături va fi teatrul, dar în faţă şi în zona hotelurilor Continental, Ramada, Ibis va fi spaţiul pietonal. Circulaţia va fi pe dedesubt.

Piaţa nou creată se va lega de pietonala Bălcescu care duce în Piaţa Mare. Va fi probabil spaţiul ideal pentru spectacole în aer liber. Planul de urbanism general a fost aprobat, există şi un Plan de urbanism zonal. Suntem în situaţia redactării Caietului de sarcini pentru competiţia internaţională pe care o vom face cu cele mai mari case de arhitectură, în aşa fel încât să avem certitudinea unui proiect pe care unii nu au cum să-l facă.

Românii nu sunt specialişti în construcţii de teatru. Cele mai importante clădiri de teatru din ţară au fost făcute de arhitecţi străini. E normal ca noi să ne orientăm către marile valori şi să putem să avem un proiect aşa cum ni-l dorim. Cele trei noi săli de spectacol vor fi altfel construite, faţă de cum se construieşte în România. Fiecare va avea câte un spaţiu de repetiţii exact de aceleaşi dimensiuni şi cu aceleaşi dotări, încât să nu se ocupe sălile de spectacol cu repetiţii.

Totul va fi gândit modular, ca împreună cu Centrul de congrese să putem transforma destinaţia de turism cultural pe care Sibiul o are acum cu prisosinţă şi în turism de business. România nu are în acest moment un centru de congrese, iar la Sibiu infrastructura hotelieră este peste măsură împlinită. Avem deja două hoteluri de cinci stele, nouă de patru stele, o multitudine de hoteluri de trei stele şi de pensiuni. Sibiul e cel mai binecuvântat loc central din România: are accesibilitate din toate părţile din ţară.

Iar cei care vor organiza, de exemplu, un congres aici vor avea acces şi la o agendă culturală. Îţi poţi organiza şi o vacanţă frumoasă în Sibiu şi în împrejurimile Sibiului. Vom construi o structură, care nu va consuma bani, ci va aduce bani!

Foto: Sebastian Marcovici

12
/11
/18

INTERVIU Violonist și violist, Max Baillie este unul dintre cei mai versatili muzicieni din Marea Britanie, fiind cunoscut pentru calitățile sale de interpret de muzică clasică, dar și pentru cele de compozitor, sau pentru colaborările sale în proiecte dance sau electronice. În aceste zile, concertează în România, în cadrul Festivalului SoNoRo.

04
/11
/18

Istoria pălăriilor Dădârlat începe la 1896, la Săliștea Sibiului. De atunci și până azi, pălăriile create de familia Dădârlat au traversat mai bine de un secol, reinventându-se de fiecare dată pentru a ține pasul cu timpul. Le-am regăsit, în aceste zile, în expoziția „100 de obiecte de design românesc”, găzduită de MATER.

26
/10
/18

… Dai la Teatru, spune Ioana Păun. Cum trebuie să fie teatrul? „Incisiv, relevant.” (Pentru relaxare există yoga și o zi la spa.) Ce să nu accepți? (Să ți se zică „Asta nu se poate, că deranjăm...”.) Cine să te placă? („Nu toată lumea, că doar nu te-ai făcut fotomodel!”).

11
/10
/18

Festivalul Internațional Astra Film, care are loc pentru a 25-a oară la Sibiu, între 15 și 21 octombrie, are în program 101 titluri, din care 56 de filme vor participa în cele 5 secțiuni competiționale. 11 documentare vor avea premiera mondială la Festival și 40 cea națională. Câștigătorii secțiunilor competiționale vor fi anunțați sâmbătă, 20 octombrie. Vă prezentăm un interviu cu Dumitru Budrala, director fondator Astra Film Sibiu.

27
/09
/18

Dacă până acum unele vise nu ți s-au îndeplinit, înseamnă că nu le-ai transformat în obiective, ar spune Andrei Roșu. Și dacă ai crezut că un om care aleargă maratoane (la Polul Nord) și înoată Canalul Mânecii e făcut din altă carne și alte oase... înseamnă că încă nu l-ai întâlnit pe Andrei Roșu.

Page 1 of 3112345...102030...Last »