Corespondenţă de la Berlin „Luminiţa de la capătul tunelului“
https://www.ziarulmetropolis.ro/corespondenta-de-la-berlin-luminita-de-la-capatul-tunelului/

EXCLUSIV Irina Margareta Nistor, critic de film, corespondenṭă specială de la Berlin pentru Ziarul Metropolis. „În sfârşit am ajuns la ea. Și este una strălucitoare, venită din lumea Fraţilor Lumière, e Luminiţa noastră, Gheorghiu, care a păşit pe covoarele roşii de la Cannes şi Los Angeles cu „Moartea Domnului Lăzărescu” şi  acum ca Doamna în […]

Un articol de Irina Margareta Nistor|17 februarie 2013

EXCLUSIV Irina Margareta Nistor, critic de film, corespondenṭă specială de la Berlin pentru Ziarul Metropolis.

„În sfârșit am ajuns la ea. Și este una strălucitoare, venită din lumea Fraților Lumière, e Luminița noastră, Gheorghiu, care a pășit pe covoarele roșii de la Cannes și Los Angeles cu „Moartea Domnului Lăzărescu” și  acum ca Doamna în roșu (și negru pe ecran) în filmul lui Călin Peter Netzer : „Poziția copilului” .

Pelicula a luat primul Urs de aur pentru lung metraj, după ce în 2004 România prin Cristi Puiu îl lua pentru unul pentru un scurt „Un cartuș de kent și un pachet de cafea ” cu Mimi Brănescu, care era tot un fiu plictisit de un tată disperat (senzaționalul, de curând sărbătorit: Victor Rebengiuc), iar în recentul premiat polițistul colosal de versatil, inițial just și apoi profitor, dar și Bogdan Mustață, a venit cu un trofeu din prețiosul metal, cu „O zi bună de plajă ” în 2007, cu Cerasela Iosifescu, care acum e polițista severă cu făptașul și miloasă, omenoasă cu familia victimei.

Mai mult Mustață a semnat regia și unei noi premiere, debutul său în lungmetraj „Lupul” în care joacă recenta shooting star tot la Berlinală, o altă tânără speranță deja confirmată în „Eu când vreau să fluie, fluier”, Ada Condeescu, al cărui regizor a luat un Urs de Argint, foarte promițătorul Florin Șerban.

Mare parte dintre actori sunt prezenți și pe scenele noastre și cred că ar trebui să nu ratăm niciun spectacol de-al lor, până va începe să ruleze, din 8 martie, în cinematografele și mall-urile autohtone marele învingător din seara de 16 februarie 2013, care fără scenariul de ceasornicar de Rolex al lui Răzvan Rădulescu, scris la patru mâini cu Netzer, și fără înterpretarea fără cusur a unei lungi liste de artiști de mare intensitate, n-ar fi ajuns pe prima pagină și în buletinele de știri de pe canalele europene!

Prin urmare, vânați afișele de la Metropolis sau de la alte teatre, importante, mai ales că-i au în repertoriu pe: Luminița Gheorghiu, Vlad Ivanov, Ilinca Goia, Florin Zamfirescu,  Oxana Moravec, Tania Popa, Adrian Titieni, Mimi Brănescu, Cerasela Iosifescu, Natașa Raab și poate se reapucă spectacole pe viu și Bogdan Dumitrache, ca să-i facă pe plac bunului său profesor, Mircea Albulescu!“.

Irina-Margareta Nistor

 Prezența la Berlinală este sponsorizată și în acest an de BEREA SILVA

 


16
/02
/18

Inspirat de o însemnare a criticului literar Paul Cernat, Răzvan Petrescu, unul dintre cei mai valoroși scriitori contemporani români, și-a amintit de “colosala” echipă redacțională care popula editura Cartea Românească în anii 80 și, prin ricoșeu, de rolul... purificator al dublei cenzuri din acele vremuri. Un articol savuros pe care nu-l puteam lăsa să se topească în negura subsolurilor rețelelor de socializare.

24
/01
/18

Un vecin a trăit 92 de ani şi sărbătorea Ziua Naţională, invitându-şi megieşii la o ţuică fiartă. Nu era băutor. Fusese, la viaţa lui, un jandarm şi un miliţian de legendă, un fel de Wyatt Earp local. Provenea din zona Argeşului şi citea fără ochelari la peste 90 de ani.

23
/01
/18

Sunt campion mondial la şanse ratate. Să vă povestesc una. O şansă, ratată. De altfel, pentru asta ne-au fost destinate, să le povestim. Ca orice tip dur, mă cunoașteți, mă întorceam acasă de la …piață. În fond e și asta tot un fel de „sală”.

09
/01
/18

Până ieri aveam o părere destul de bună în legătură cu gradul de civilizație pe care îl posed. Un post TV de largă respiraţie, cel mai urmărit și în 2017, mi-a făcut-o țăndări.

19
/12
/17

M-am simțit întotdeauna un străin în România. Nu sunt patriot de ocazie, nu mă bat cu nicio cărămidă în piept, am văzut și munți mai înalți decât Carpații, și mări mai frumoase decât Neagra, și oameni mai luminoși și mai buni.

19
/12
/17

Multe ne plăceau la final de an, dar ca mersul cu uratul nu era nimic. Pluguşorul era temelia uratului, mai ales când erai mai mititel. Cei mici urau, adulţii urau, toată lumea ura ceva/pe cineva în acele vremuri, iar tradiţia a rămas. După ce mai creşteai, puteai să încerci  ”buhaiul” şi ”capra”. Nu duc mai departe comparația cu adulții. Nu e momentul. Nici locul.

17
/12
/17

Sincer, când v-a plăcut ultima dată de România? Sau mai degrabă ”România e o țară grozavă, păcat că e locuită”? Când v-ați simțit foarte „împreună“ cu alți români? (Nu la sentimentul colectiv de ”vai de noi” mă refer).

29
/08
/17

Calul era unicul motiv de mândrie al lui Florea. Căruţa nu, pentru că în zilele geroase de iarnă din ea mai rămâneau doar osiile și roțile, restul intra pe foc.

25
/08
/17

Un necaz nu vine niciodată singur. La mine au obiceiul să se așeze la coadă, asta e pretenția mea, să fie ordonate și să-și aștepte rândul, ar fi păcat să vină necazul peste mine și eu din cauza îmbulzelii să nu-l observ.

24
/08
/17

Driblând pe cât îmi permite talentul balonul de săpun al misoginismului, la ceas de dimineaţă răcoroasă am ajuns la concluzia că între bărbați și femei este o diferență uriașă, primii fiind adevărați campioni în materie de bun gust, cel puțin la nivel de teorie, atunci când vor să-și aleagă partenera pentru o viață, o noapte, o oră, două minute…

23
/08
/17

Coadă la supermarket, o domnă îşi închipuie că dacă se urcă în spinarea mea va plăti mai repede. În mână are o pungă de ficăţei de pasăre, din ei se scurge un lichid dubios și rece direct pe piciorul meu, mă feresc, o privesc, se face că nu mă vede.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

24
/05
/17

“Când se trezi, soarele era aruncat departe, pe cer. Se foi puțin în pat și încercă să aţipească din nou. Aerul rece, din camera înaltă, nezugrăvită de mulți ani, îl pătrundea până la piele și îl înfiora. Ar mai fi dormit, dar îl treziseră țipetele păunilor flămânzi și cântecele triumfale ale cocoșilor. (...)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.