29 de zile (între 27 august şi 24 septembrie), 90 de concerte cu peste 3500 de artişti internaţionali, 51 de orchestre din 16 ţări, 150 de solişti, peste 60 de dirijori. Pe scurt: o invitaţie la magia, frumuseţea şi bucuria Festivalului Enescu, ediţia 26.
Un articol de Cristina Enescu Aky|28 august 2023
„George Enescu, prin muzica sa, continuă să inspire profund și astăzi peisajul cultural românesc. Ne fundamentăm pe principiile și valorile unui artist complet, dedicat promovării muzicii, îmbogățind societatea în care se manifestă creația sa și permițând ca forțele transformatoare ale esenței sale să ne înalțe spiritul. Pe baza acestor principii și înrădăcinat în această înțelegere, sunt hotărât să continui să clădesc pe baza realizărilor monumentale ale Festivalului Enescu și ale Concursului Enescu” spunea dirijorul Cristian Măcelaru, director artistic al Festivalului și Concursului Enescu.
Cristina Uruc, managerul interimar al Artexim (organizatorul Festivalului) a oferit în interviul de mai jos câteva din multele motive pentru care cu siguranță veți avea o experiență extraordinară dacă veți participa la concertele și evenimentele din cadrul acestei ediții – în primul rând în sălile de concerte, dar și prin intermediul transmisiunilor TV, radio și prin live streaming de pe pagina www.festivalenescu.ro.
Cristina Uruc, la conferința de presă ce a deschis ediția a 26-a a Festivalului Enescu
Ce înseamnă motto-ul acestei ediții a Festivalului Enescu, „Generozitate prin muzică”?
Motto-ul a fost ales de maestrul Cristian Măcelaru, pe de o parte pentru a promova valorile în care credea George Enescu, în primul rând generozitatea în ceea ce privește relația cu muzicienii (Enescu i-a ajutat pe mulți în dezvoltarea lor profesional) dar și împărtășirea muzicii și a pasiunii sale cu publicul. Muzica în sine este un act de generozitate pentru că, în calitate de muzician, o creezi pe scenă și o împărtășești publicului. Totodată, muzica reprezintă un mesaj ce se transmite, se recepționează, și care creează un feedback. Această împărtășire a emoțiilor pe care muzicienii le trăiesc și ni le transmit este cel mai înalt sentiment pe care îl trăim în sălile de concerte.
Care este locul Festivalului Enescu în peisajul cultural românesc internațional astăzi?
Evenimentul este un mamut în peisajul cultural european și internațional, iar în România nicio altă manifestare culturală nu adună laolaltă atâția artiști și orchestre, cu o asemenea desfășurare logistică și administrativă și pe o perioadă atât de lungă, zilnic cu cel puțin 2 concerte. Nu e vorba doar de o dimensiune cantitativă ci mai ales de calitatea artistică: sunt cele mai mari nume de pe scena internațională, ansambluri de top cum ar fi Orchestra Concertgebouw din Amsterdam, Orchestra Națională a Franței (sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru), London Symphony Orchestra sau orchestra WDR din Köln, avem dirijori de renume precum Sir Simon Rattle sau Herbert Blomstedt (care are 96 ani și va dirija orchestra Gewandhaus din Leipzig, cea mai veche orchestră din Europa, aflată pentru prima dată în festival) și multe alte nume sonore.
În România, rolul festivalului e acela de a aduce muzica clasică de nivel înalt, dar totodată și de a stimula interesul publicului spre stagiunile orchestrelor din București și din țară din restul anului. Așadar, o dată la doi ani, publicul are ocazia să experimenteze în acest festival concerte care pot fi declanșatorul dorinței de a participa și la alte evenimente similare.
Organizarea unui astfel de eveniment reprezintă un efort uriaș, din partea unei întregi echipe, iar misiunea noastră este să transformăm în realitate viziunea artistică a Festivalului. Ne luptăm adesea cu diferite provocări de natură administrativă, dar credem că întotdeauna există o rezolvare.
Ce loc are așa-numita muzică clasică, atât cea „veche” cât și cea contemporană, în cultura zilelor noastre?
Avem nevoie de muzică în viața noastră pentru că e modalitatea prin care reușim să ne bucurăm, chiar și doar pentru câteva clipe, de frumusețea care ne înconjoară, cel mai bine într-o sală de concerte, și să lăsăm deoparte pentru un răstimp greutățile vieții – la care apoi ne întoarcem, inevitabil. Dar, în momentele acelea, ne putem bucura de sunet, de introspecție și de împărtășirea emoției cu muzicienii de pe scenă.
Vorbiți-ne despre câteva din highlight-urile acestei ediții.
Toate concertele sunt la un standard excepțional, cu mulți artiști doriți de public, unii tradiționali deja în program. Sunt orchestre majore din piața internațională, care vor oferi câte două concerte. La Ateneu vom avea, spre exemplu, artiști de renume precum sopranele Aida Garifullina și Olga Peretyatko, mandolinistul israelian Avi Avital, apoi cunoscutul ansamblu baroc Europa Galante și Il Giardino Armonico (ce se întoarce după 10 ani în festival).
Aș menționa de asemenea seria orchestrelor românești, de la Sala Radio, o nouă serie în care maestrul Cristian Măcelaru și-a propus să pună focusul pe orchestre, nu pe repertoriu. Așa cum știm, la edițiile anterioare ale festivalului, la Sala Radio aveau loc concertele din seria Muzica secolului XXI. Noua serie din această ediție aduce practic o schimbare de perspectivă: muzica secolului XXI a fost împărțită de fapt în toate seriile (chiar și cea pentru copii conține lucrări de muzică nouă) împletite cu lucrări foarte cunoscute din repertoriul universal.
Să nu uităm și de concertele pentru familii și copii de la Teatrul Odeon. La cele 4 evenimente programate duminica de la ora 11:00, părinții și copiii vor asista la concerte bine structurate, în care instrumentele sunt prezentate de un narator iar fiecare muzică are o poveste. Atunci când părinții împreună cu copii au o astfel de experiență, cu toții se pot conecta mai bine la muzică și pot discuta apoi despre ce au trăit. Aceste concerte vor fi transmise în direct și pe programele TVR.
Să nu uităm și de concertele din țară, incluse în Festival, organizate în două categorii de programe: unul este Festivalul Enescu în țară, în cadrul căruia ansambluri care performează în programul principal al festivalului de la București sunt găzduite de instituții de cultură din țară cu același program, deci cumva „exportăm” Festivalul în țară (Iași, Cluj, Bacău, Timișoara, Cluj, Sibiu și Lugoj). Al doilea program include evenimentele conexe din Festival, organizate de instituții partenere sub umbrela Festivalului, care au ca soliști tineri câștigători sau laureați ai Concursului George Enescu.
Un mesaj pentru cei încă neatrași de muzica clasică, sau care cumva se tem de acest gen?
Nu trebuie să ne fie frică în primul rând pentru că muzica nu e ceva ce trebuie să înțelegem, așa cum se întâmplă cu un text sau o carte. Pur și simplu să ne lăsăm libertatea de a gusta și a experimenta această muzică. Desigur, poate să ne placă sau să nu ne placă ceva ce ascultăm, și nu trebuie să ne simțim vinovați atunci când nu ne place un concert, ci doar să încercăm alt repertoriu. Doar astfel putem descoperi ce ni se potrivește mai bine. Fără să încercăm, nu putem ști ce ne place. Așadar invit pe toată lumea să vină la concerte, să experimenteze din gama largă de opțiuni din program – inclusiv în Piața Festivalului, care se va desfășura între 17 și 24 septembrie în fața Ateneului.
Foto credit: Cătălina Filip
În final, cum se pot vor putea bucura de Festival cei care, din diferite motive, nu pot participa fizic la concerte ?
Mare parte dintre concerte vor fi difuzate la TVR (aproximativ 60 de concerte), la radio, și în live streaming pe site-ul www.festivalenescu.ro (aici, la ora difuzării concertelor se va deschide o fereastră pop-up, iar înregistrările vor putea fi vizionate timp de 12 ore). Vă așteptăm cu bucurie la Festival!
Foto cover: Două nume de renume, dirijorul Cristian Măcelaru și violoncelistul Gautier Capuçon (credit Andrada Pavel)
