George Ciorănescu. Un european
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-cioranescu-un-european/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

Un articol de Georgeta Filitti|20 mai 2017

Licenţiat al facultăţii de Drept din Bucureşti (1940), G.C. îşi trece doctoratul în ştiinţe politice la Cluj, în 1946, cu teza România şi ideea federalistă (publicată de noi în 1996) şi devine beneficiarul unei burse academice pentru studii juridice. Ca asistent la catedra de Economie politică a Şcolii Politehnice din Bucureşti pleacă în 1947 la Paris şi decide să rămână în străinătate. Peste un an, se numără printre întemeietorii organizaţiei Nouvelles Equipes Internationales (NEI), mai apoi Mouvement International des démocrates chrâtiens. Este coredactor al Cartei sociale a tineretului democrat creştin elaborată la Hofgatstein, Austria. Îşi continuă studiile obţinând diploma de absolvire a prestigiosului Institut de Studii internaţionale din Paris (1950). Apoi, ca delegat al NEI, participă la comisia Unitate europeană de la Haga şi, în acelaşi an, e raportor asupra situaţiei creştinilor de dincolo de Cortina de fier (la Freiburg, Elveţia). E membru în comisia de redactare a doctrinei democrat creştine şi deputat în Parlamentul european (Viena, 1954). Peste un an prezintă în acest for raportul Tineretul Europei Centrale şi Răsăritene sub opresiunea comunistă; în 1961 a urmat raportul Europa şi lumea a treia.

Ţinuta academică, argumentarea juridică şi angajarea plenară în promovarea conceptului unităţii europene îi aduc numeroase dovezi de recunoaştere profesională. Astfel, în 1958 a membru al Academiei libere Internaţionale de Ştiinţe şi Litere din Paris şi al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (Bruxelles). În 1973 a devenit membru asociat al Institutul francez de studii internaţionale şi, în 1980, membru în consiliul federal al Mişcării europene de la Bruxelles. Mişcarea federalistă europeană a găsit în G.C. un promotor de excepţie; a activat în cadrul ei din 1984 până la moarte.

George Ciorănescu a fost şi un valoros membru al exilului politic românesc. Încă din 1950 s-a implicat în  crearea Fundaţiei regale universitare Carol I de la Paris. A fost, pe rând, secretar, secretar general şi apoi conslier al acestei instituţii, până în 1958. Concomitent începe să lucreze la postul de radio Europa iberă, care îşi desfăşura activitatea la München. A funcţionat acolo ca director adjunct al departamentului românesc, cercetător, şef de secţie. La Strasbourg a fost secretarul unei secţii în Adunarea naţiunilor captive. Dar cea mai mare parte a timpului a consacrat-o postului de radio ca şi publicaţiei Apoziţia, întemeiată în 1972 alături de Ion Dumitru. O serie de conferinţe mărturisesc admirabila sa implicare în demascarea regimurilor totalitare din spatele Cortinei de Fier. Astfel: Independenţa de ieri şi de azi a României (Paris, 1974); Independenţa românească şi cea americană (New York, acelaşi an, la Fundaţia Iuliu Maniu); Deportarea românilor din Basarabia şi rusificarea acestui ţinut (Geneva, 1985); Dreptul românilor asupra Basarabiei (München, 1986); Pentru ce iubim Transilvania (Frankfurt/ Main); Sentimentul naţional al românilor basarabeni (Köln).

În cadrul pledoariei sale în forurile internaţionale pentru drepturile celor aflaţi în „lagărul socialist” trebuie amintită şi propunerea făcută în 1977, la conferinţa pentru Europa de la Versailles, ca refugiaţii din acest spaţiu să beneficieze de paşapoarte europene şi să aibă drept de vot în Parlamentul european.  Aceiaşi atitudine militantă a manifestat ca membru fondator în Fondation de l’Avenir (Paris), Bayrischer Journalisten Verband şi Institut für rumänienforschung (München), Academia româno americană sau Ordinul de Malta.

Cuprinzătoarea bibliografie a lucrărilor sale îi dezvăluie preocupările: ideea federalistă, agricultura română şi viitorul ei, opresiunea sovietică şi efectele ei asupra economiei româneşti, biografii ale unor personalităţi din spaţiul românesc. A călătorit în lumea întreagă lăsând relatări pline de interes, a tradus, a compus versuri, a iniţiat inaugurarea unui bust al lui Eminescu la München – într-un cuvânt, George Ciorănescu a fost un luptător.



07
/09
/16

Setea de cultură a bucureştenilor s-a manifestat plenar în a doua jumătate a sec. al 19-lea. Un grup de iniţiativă, creat în vremea lui Cuza Vodă, a început să organizeze, seara la ora 9.00, conferinţe în casele lui Costache Ghica de lângă Cişmigiu (în piaţa Valter Mărăcineanu de azi).

05
/09
/16

„Nu voi fi un rock star, voi fi o legendă.” - Freddie Mercury. Artistul născut în Zanzibar, considerat unul dintre cei mai mari cântăreţi de muzică rock din istorie, ar fi împlinit astăzi 70 de ani. O vârstă la care Freddie Mercury, liderul formației britanice Queen, nu şi-ar fi dorit să ajungă: „Nu mă aştept să ajung la bătrâneţe. Mi-e totuna ce va fi. Ar fi plicticos să trăiesc până la şaptezeci de ani”.

02
/09
/16

Concepţia strămoşilor noştri despre igiena corporală era puţin deosebită de a noastră. Ea nu intra în practica cotidiană, ci se transforma într-un eveniment plăcut, săptămânal ori şi la răstimpuri mai mari.

29
/08
/16

Un proverb românesc apărut în sec. al XIX-lea susţinea că „scule avem, dar n-avem nemţi”. Cu alte cuvinte, erau omagiaţi pentru îndemânarea lor mecanicii de tot felul veniţi din ţările germane să lucreze la batozele, treierătoarele şi pompele de tot felul din gospodăriile noastre.

22
/08
/16

Viaţa publică, destul de firavă în sec. al XVII-lea, se desfăşura mai ales în cafenele. Cea dintâi atestată documentar a fost a lui Kara Hamie, în 1667, pe un loc învecinat cu biserica Doamnei de azi. În vremea lui Constantin Brâncoveanu, pe Calea Şerban Vodă (podul Beilicului) se înşirau destule cafenele, toate la dispoziţia mai cu seamă a turcilor.

16
/08
/16

Înainte de a fi un obiect uzual, automobilul a fost unul de lux. Primul exemplar a fost adus la Bucureşti în 1880 de Barbu Bellu, din familia care a donat terenul pentru cimitirul de mai târziu cu acelaşi nume. Era un Peugeot de 4 CP; „trăsură cu 4 locuri”, i-au spus amuzaţi şi neîncrezători ai noştri.

16
/08
/16

Într-o zi de 16 august (1977) înceta din viaţă Elvis Presley, sex-simbol, legendă vie a muzicii, Regele Rock and Roll-ului şi unul dintre cei mai iubiți artiști ai tuturor timpurilor. Moartea lui Elvis a iscat mii de supoziții și investigații, care mai de care mai fanteziste. Potrivit raportului medico-legal, artistul a fost găsit zăcând în propria vomă, în baia reședinţei sale din Graceland.

09
/08
/16

Astăzi, 9 august, de la ora 15.15, sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana va fi adus în țară, urmând să fie depus, apoi, la Castelul Peleș. Evenimentul se va desfășura în prezența Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta și a Familiei Regale, a reprezentanților instituțiilor statului și a membrilor Casei Regale. De marți, ora 17,00, până miercuri, ora 18,30, sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana va fi așezat în Holul de Onoare al Castelului Peleș.

01
/08
/16

Aşezat pe malurile Dâmboviţei, cu un sol nisipos şi pânza freatică la suprafaţă, oraşul n-a putut beneficia, sute de ani de construcţii înalte; când au fost totuşi ridicate, s-au crăpat, s-au prăbuşit şi ruinat în urma cutremurelor, a invaziilor străine ori a nepăsării locuitorilor.

27
/07
/16

"Să joci ani de-a rândul personaje fără o problematică importantă, să te fâţâi pe scenă de colo – colo strâmbându-te ca să obţii nişte aplauze cu care să poţi împăuna seara la cârciumă, mi se pare un lucru foarte trist."– Alexandru Tocilescu (27 iulie 1946 - 29 noiembrie 2011). Unul dintre cei mai apreciaţi regizori români de teatru ar fi împlinit, astăzi, 70 de ani.