„Micul Paris” al lui Victor Ioan Frunză, în „Grădina Gloria”
https://www.ziarulmetropolis.ro/micul-paris-al-lui-victor-ioan-frunza-in-gradina-gloria/

Apune soarele peste blocurile din cartierul Titan şi, din faţa Cinematografului Gloria, se aud cele mai frumoase cântece interbelice. Celebrele „Ilona” sau „Zaraza”, cântate de vocea inconfundabilă a tenorului Robert Nagy, se aud până departe peste Parcul IOR. În fiecare weekend, până pe 3 septembrie, de la ora 19.30, spectacolul „Grădina Gloria” în direcţia de scenă a lui Victor Ioan Frunză se joacă în faţa Cinematografului Gloria, iar accesul este liber.

Un articol de Monica Andronescu|13 august 2017

E mijlocul lunii august și teatrele, cu puține excepții, sunt în vacanță. Însă Teatrul Metropolis și „trupa fără nume” a lui Victor Ioan Frunză au pregătit pentru acest sfârșit de vară un spectacol în aer liber, de teatru, muzică și dans. O excelentă demonstrație de divertisment de cea mai bună calitate, oferită publicului din București, în spiritul „teatrului pentru cetate”, un concept în care Victor Ioan Frunză crede și pe care-l urmează de ani buni.

„Grădina Gloria” se joacă pe o scenă mobilă, în fața Cinematografului Gloria, începe la apusul soarelui și ține până când se lasă noaptea peste București… Șase momente de teatru, pe texte de I.L. Caragiale, Dumitru Solomon și Cehov, și multă muzică interbelică, cele mai frumoase cântece pe care, cu siguranță, le-ați ascultat sau le-ați fredonat vreodată cu plăcere, și dans – senzual, cald, cuceritor –, toate într-un spectacol estival, superb, de un bun gust desăvârșit, în interpretarea trupei lui Victor Ioan Frunză, în acest moment cel mai bine conturat grup teatral din România. O trupă care în ultimii ani a realizat performanța de a oferi constant texte importante, o trupă a cărei calitate crește constant, o trupă care face permanent cercetare, dar fără să uite de public, o trupă cu personalități artistice puternice și bine individualizate, dar în același timp omogenă. O trupă pentru care merită să străbați Bucureștiul sau țara, ca să vii să-i vezi…

„Amadeus”, „O scrisoare pierdută”, „Visul unei nopți de vară”, „Tartuffe”, „Romeo și Julieta” sunt spectacolele în care-i puteți vedea la Teatrul Metropolis din București, de la începutul stagiunii următoare, dar până atunci, același Teatru Metropolis vă propune acest spectacol estival, „Grădina Gloria”, cu acces liber. Și nu e puțin lucru să vezi o mare de oameni, așezați pe bordură sau stând în picioare, pentru că scaunele sunt de mult ocupate, într-o seară de vară, aplaudând cu fervoare și unii dintre ei descoperind, poate, teatrul, îndrăgostindu-se de el și dorindu-și să revină…

Andrei Huțuleac, George Costin, Alin Florea, Nicoleta Hâncu, Carol Ionescu, Alexandru Pavel, Sorin Miron, Corina Moise, Adrian Nicolae sunt cei nouă actori care evoluează în spectacol, iar Adriana Grand semnează scenografia acestei producții și fiecare costum și fiecare imagine care rulează pe ecranul din spate este o punte între două lumi, între timpuri și epoci, între oameni de ieri și de azi, în spiritul lui Caragiale: „Zi-le oameni și dă-le pace!”.

Ceea ce face Victor Ioan Frunză cu acest spectacol este în primul rând o încercare de a readuce teatrul în mijlocul mulțimii, de a-l scoate din zona constipată în care anumite trenduri și mode se străduiesc să-l ducă de multe ori cu forța, de a-i reda publicului plăcerea pură și nepervertită de a vedea teatru – fără adjective deja (de)conotate de genul „performativ”. Și, mai mult decât atât, este o excelentă incursiune în lumea lui Caragiale și a spiritului românesc-bucureștean de ieri și de azi. Și cum Caragiale este cel mai des stâlcit în interpretări slăbuțe și chinuite, cu atât mai mult spectacolul „Grădina Gloria” oferă trei momente pe care e musai să le vedeți dacă vă e dor de Caragiale.

O imagine cel puțin la fel de ironică asupra lumii oferă și cele două schițe ale lui Dumitru Solomon – un alt act important, „împrietenirea” publicului larg cu opera unui scriitor precum Dumitru Solomon –, dintre care „Cămila” este o excelentă demonstrație despre… manipulare. Dacă vă sună cumva cunoscut acest cuvânt în lumea noastră, dominată de reclame care te conving să cumperi orice, atunci mergeți să vedeți cum George Costin îl convinge pe Andrei Huțuleac să cumpere o cămilă… care nu există.

Extraordinară este prezența în acest spectacol a tenorului Robert Nagy, a cărui voce învăluie piațeta din fața sălii Gloria. Tulburătoare, emoționantă…

Și în final, vocile armonizate ale lui George Costin și Alin Florea, cântând „Noapte bună, București!”, în timp ce pe ecranul din spate rulează imagini dintr-un alt timp, cu un București de ieri, dătător de nostalgii…

05
/01
/18

Spectacolul „Stă să plouă” (după o piesă scrisă și regizată de Lia Bugnar), cu Irina Antonie, Ilona Brezoianu, Mădălina Craiu și Anghel Damian, se joacă la Teatrul Luni de la Green Hours.

30
/12
/17

SPECIAL Cinema-ul de autor nu a murit, aşa cum îl deplâng cinefilii nostalgici. Se fac în fiecare an multe filme foarte bune – o arată şi topul celor mai reuşite titluri de ficţiune văzute în 2017. Poate că se găsesc mai greu, dar ele există şi aşteaptă să fie descoperite.

19
/12
/17

M-am simțit întotdeauna un străin în România. Nu sunt patriot de ocazie, nu mă bat cu nicio cărămidă în piept, am văzut și munți mai înalți decât Carpații, și mări mai frumoase decât Neagra, și oameni mai luminoși și mai buni.

11
/12
/17

SPECIAL Anul 2017 nu a fost nici rău, dar nici extraordinar de bun pentru cinematografia română - nici un foarte mare film. 20 de filme de ficţiune lansate în săli, trei documentare bune, câteva prezenţe în festivaluri (însă fără Cannes), surprinzător de multe debuturi şi câţiva actori foarte tineri şi promiţători.

10
/12
/17

Anda Saltelechi a primit în acest an cele mai multe premii de interpretare feminină la diverse festivaluri importante din România, pentru rolul Francesca din one-woman show-ul „Pe jumătate cântec” de Crista Bilciu, care semnează și regia spectacolului.

22
/11
/17

Târgul de Carte Gaudeamus 2017 se află în plină desfășurare la Pavilionul Central de la Romexpo, până duminică, 26 noiembrie. Din sutele de cărți expuse – și unele reduse – am ales zece pe care merită să le luați acasă. Într-un peisaj editorial mai degrabă sărac, zece volume care vă vor face iarna mai frumoasă…

30
/10
/17

„Eu am sentimentul că mă mut. Într-un alt spațiu. Nu pot încă să-l definesc. E o nouă locuință. Toate amintirile strigă după mine să nu le uit.” Sunt cuvintele care încheie, ca un strigăt, volumul „Bricabrac” de Lucian Pintilie, pe coperta 4, ca o promisiune pentru universul nebun și genial cuprins în cele peste 700 de pagini.

08
/10
/17

Pe 6 octombrie, la Librăria Humanitas a avut loc o întâlnire deschisă cu actorul Victor Rebengiuc în cadrul Întâlnirilor Yorick. Într-o sală arhiplină, artistul a vorbit despre România de azi, despre motivele care l-au făcut să nu accepte să filmeze în „Moromeții 2” și despre „generația de aur”.

01
/10
/17

REPORTAJ „Linişte! Motor! Se filmează!” – o după-amiază pe platoul de filmare la „Moromeţii 2”, pe care regizorul Stere Gulea îl realizează în aceste zile chiar în satul Talpa şi în legendara casă folosită în clasicul film de acum trei decenii.

28
/09
/17

Pentru turistul care pune pentru prima dată piciorul în Asia, Thailanda e o altă planetă. Cu amestecul lui fascinant de zgârie-nori și mizerie, cu aglomerația lui teribilă, cu tuk-tuk-urile care se strecoară peste tot și trenurile suspendate, cu mâncarea preparată în plină stradă, cu aromele lui tari, cu ghirlandele de flori, cu templele ca-n povești, Bangkokul nu seamănă cu nimic.