Regele Mihai a murit!
https://www.ziarulmetropolis.ro/regele-mihai-a-murit/

Jurnalul ei, una dintre operele cele mai însemnate ale literaturii române, chiar dacă se vorbește prea puțin despre el, a însoțit-o până cu patru zile înainte să moară, în noaptea de 3 spre 4 iunie.

BIOGRAFIE Teatrul din bulevardul Magheru poartă și azi numele lui Constantin I. Nottara. Dar cine a fost cu adevărat această personalitate a culturii române?

Fundația Calea Victoriei vă invită sâmbătă, 10 iunie, de la ora 11:00, la cel de-al patrulea eveniment din seria „Palate deschise pe Calea Victoriei”: Povestea Palatului Romanit, conferință cu doamna academician Georgeta Filitti.

„Gălăgioasă și nepieritoare”, însetată de spectacole și plăceri, violentă, periculoasă, excentrică și captivantă, Londra este mai mult decât un oraș.

Întreaga ei operă a fost o încercare de a-și depăși frica: frica de ridicol, frica de a-și arăta anxietățile, frica de a trăi, frica de a nu fi lovit, frica de a te arăta!

PROFIL La zece ani de la moartea marelui scriitor polonez, dramaturgia lui continuă să dezvăluie, să provoace și să atragă și artiștii, și spectatorii.

S-a născut pe 15 mai, la Kiev, și a schimbat traiectoria literaturii prin scrierile lui. Au trecut de atunci peste 130 de ani...

OPINIE Reflecția despre teatru presupune și redescoperire. Invitându-vă permanent la întoarceri necesare, Ziarul Metropolis a scos din arhive uitate un dialog cu criticul Martin Esslin, intrat în istorie datorită cărții sale „Teatrul absurdului”, apărută în 1961, care explica și recunoștea un fenomen.

„Nu-i stradă pe lume mai chinuită, mai muncită, mai mişcătoare în silinţele ei de a face din atâtea contraste puţintică armonie. Şi poate nu-i stradă care să închege în atare măsură gândurile unui popor. Podul Mogoşoaiei e plămădit cu sufletul nostru.”

Fundația Calea Victoriei a lansat proiectul „Palate deschise pe Calea Victoriei”, în anul în care se împlinesc 145 de ani de când Podul Mogoșoaiei a primit numele Calea Victoriei.

La Editura Polirom, a apărut de curând cel de-al doilea volum al corespondenței unuia dintre cei mai mari scriitori ai lumii, A.P. Cehov: „O viaţă în scrisori. Corespondență II (1891-1904)”, ediţie îngrijită, selecţie, traducere din limba rusă şi note de Sorina Bălănescu.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti, printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume, împlinește 20 de ani.

În anul 1933, atunci când Nichita se năștea la Ploiești, în lume se întâmplau câteva evenimente majore.

Printre numeroasele povești întunecate rămase în istoria tulburată a anilor 1950 s-a rătăcit și povestea demnă de film a unei actrițe care fascinase în mult admiratul interbelic, sub numele de scenă Tina Barbu.

„Cred că arta dramatică este o artă eminamente feminină. Să-ți fardezi chipul, să-ți disimulezi adevăratele sentimente, să încerci să te faci plăcută și să atragi atenția, toate acestea sunt defecte puse în seama femeilor și care sunt tratate cu mare indulgență...”

„Adevărata stare, de fapt, este că eu trăiesc mereu în copilărie, cutreier apartamentele vag luminate, mă plimb pe străzile tăcute ale Uppsalei, stau în fața casei de vară și ascult mesteacănul cel uriaș. Mă deplasez instant. De fapt, locuiesc mereu în visul meu și doar fac vizite în realitate.”

Editura Nemira a lansat recent volumul biografic „The Beatles: O istorie”, semnat de Craig Brown, pe care vă invităm să îl descoperiți în aceste zile. Vă propunem, așadar, o fermecătoare incursiune în atmosfera anilor ‘60, dominată de muzica și imaginea unei trupe iconice.

N-a fost ceea ce se cheamă un star. Nu i-a plăcut celebritatea, nu a vânat-o. Dimpotrivă, s-a ținut departe departe de ea.