VIDEO „Deturnarea“. Ciocnirea civilizaţiilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-deturnarea-ciocnirea-civilizatiilor/

CRONICĂ DE FILM „Deturnarea”, regizat de danezul Tobias Lindholm, este cronica neromanţată şi anti-eroică a unui tensionat război psihologic între două lumi. Pretextul îl constituie capturarea unei nave daneze de către piraţi.

Un articol de Ionuţ Mareş|29 iulie 2013

CRONICĂ DE FILM „Deturnarea“, regizat de danezul Tobias Lindholm, este cronica neromanţată şi anti-eroică a unui tensionat război psihologic între două lumi. Pretextul îl constituie capturarea unei nave daneze de către piraţi.

Poate că aţi auzit în ultimii ani ştiri despre nave comerciale internaţionale capturate de piraţii somalezi în Oceanul Indian în schimbul unor recompense substanţiale. Oricât de arhaic ar putea suna cuvântul „piraţi” în secolul 21, acest fenomen îngrijorător există cu adevărat.

Într-un raport al Băncii Mondiale din urmă cu câteva luni, se arată că, din ianuarie 2005, au avut loc peste 1.000 de astfel de atacuri. Dintre acestea, mai mult de 200 au rezultat în răpiri. În total au fost plătite recompense de circa 50 de milioane de dolari pe an, iar în urma atacurilor şi-au pierdut viaţa aproape 100 de persoane. Dincolo de aceste cifre reci (şi oficiale) există însă o realitate prea puţin ştiută.

Drama din spatele cifrelor

Cunoscut pentru contribuţia la scenariile unor filme ca „Submarino” (2010) şi „Vânătoarea” (2012), ambele în regia lui Thomas Vinterberg, danezul Tobias Lindholm propune, într-un film de ficţiune scris şi regizat de el însuşi, tocmai o astfel de situaţie. Imaginează drama din spatele informaţiilor care ajung la opinia publică.

„Deturnarea” („Kapringen”, 2012), proaspăt lansat în cinematografele de la noi de Independenţa Film, este o cronică neromanţată şi anti-eroică a negocierilor telefonice de câteva luni între şeful unei companii daneze şi reprezentantul vorbitor de engleză al unui grup de piraţi care a capturat o navă comercială pe care se aflau şapte marinari, salariaţi ai respectivei firme.

Refuzând să se erijeze într-un narator omniscient (care, pe tipar hollywoodian, relevă toate aspectele unei poveşti pentru ca publicul să se simtă cât mai confortabil), Tobias Lindholm alternează două perspective.

Pe de o parte, camera de filmat este mereu alături de bucătarul navei, Mikkel (Pilou Asbaek), prin prisma căruia spectatorul primeşte doar fragmente de informaţii despre ce se întâmplă la bord (abordare care sugerează exemplar teama personajului de necunoscutul din jurul său).

Pe de altă parte, regizorul propune punctul de vedere al managerului companiei (Soren Malling), care, ajutat de o echipă de consilieri, îşi asumă sarcina de a purta negocierile financiare cu piraţii, pentru a obţine eliberarea în siguranţă a angajaţilor săi.

Război psihologic fără gesturi eroice

Cineastul danez elimină multe din pistele pe care un thriller convenţional le-ar fi urmat. Capturarea navei de către piraţi este redată fragmentar. Cele mai tensionate momente nu sunt amplificate de muzică sau prin trucuri de montaj. Acţiunea este păstrată în limitele verosimilului. Nu există efecte speciale sau gesturi eroice, ci doar un război psihologic cu posibile victime.

Un război care, în construcţia narativă şi vizuală propusă de danez, pare a opune, de o parte, lumea dezvoltată – capitalistă şi cinică, iar de cealaltă parte, lumea a treia – săracă, imprevizibilă şi potenţial periculoasă (trecerea dintr-un decor în celălalt produce de fiecare dată un spectaculos efect la nivelul imaginii). O ciocnire între civilizaţia birourilor de sticlă, pentru care „time is money”, şi „barbarii”, pentru care timpul, un concept occidental, nu înseamnă nimic (aşa cum proclamă un personaj).

Numai că balanţa lui Lindholm nu înclină decisiv în nicio parte – ambele tabere vor în primul rând bani (una să ia cât mai mulţi, iar cealaltă să piardă cât mai puţini). Terenul de negociere – sufletele şi minţile unor ostatici.

Deşi povestea se întinde pe mai mult de patru luni, tensiunea este menţinută la cote ridicate, prin mijloace minime şi păstrate la vedere, în timp ce dezvoltarea naraţiunii este epurată de orice deviere de la firul principal.

Fără a abuza de ele, Thomas Vinterberg apelează totuşi la câteva stratageme mai puţin originale, dar cu efect garantat în emoţionarea spectatorului. Vedem că directorul companiei are o soţie, personaj cu încărcătură în evoluţia sa psihologică. Iar despre bucătar, un ins destul de solid, dar fricos („Unde e reputaţia vikingilor de altădată?”, s-ar putea întreba un danez), aflăm încă de la început că are o soţie şi o fetiţă ce vor juca mai târziu un rol important în dramaturgia filmului.

INFO

Deturnarea (Kapringen, Danemarca, 2012)
Regia: Tobias Lindholm
Cu: Søren Malling, Pilou Asbaek, Amalie Ihle Alstrup, Johan Philip Asbæk

Rating: ●●●●○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

 

20
/02
/17

Ca o invitație la reflecție și empatie, BIEFF supune dezbaterii ideile preconcepute legate de corpul uman – de prezentarea, reprezentarea și auto-reprezentarea lui – atrăgând atenția asupra complexelor implicații socio-politice ale identității. Popularele programe tematice dedicate corpului și performance-ului revin și anul acesta la BIEFF între 28 martie și 2 aprilie.

20
/02
/17

„Întotdeauna mi-am dorit să fiu o persoană mai bună ziua următoare decât am fost cu o zi în urmă.” – Sidney Poitier . Actorul din „Guess Who's Coming to Dinner” / Ghici cine vine la cină (1967) este primul artist de culoare distins cu un premiu Oscar. S-a născut la 20 februarie 1927, în timpul unei călătorii pe mare, pe care o făceau părinții săi dinspre insula natală, Cat Island, Bahamas către Miami, Florida, unde mergeau să vândă produsele de la fermă.

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

DaKINO 26 demarează miercuri, 1 martie 2017, la Cinema PRO, cu proiecția în premieră în România a filmului Manchester by The Sea (6 nominalizări la Premiile Oscar 2017), cu Casey Affleck și Michelle Williams în rolurile principale. Festivalul Internațional de Film DaKINO, ediția a 26-a, va avea loc în perioada 1-5 martie 2017 la Cinema Pro, Studioul Horia Bernea — Cinema Muzeul Țăranului și ARCUB.

17
/02
/17

Regizorul finlandez Aki Kaurismaki a anunțat joi, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, că a decis să renunțe la activitatea cinematografică. Apreciatul cineast are șanse mari să obțină Ursul de Aur cu pelicula sa din competiție, pelicula ''The Other Side of Hope''. ''Sunt obosit. Vreau să încep să îmi trăiesc viața mea, în sfârșit'', a explicat regizorul de 59 de ani.

16
/02
/17

Disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, "Fraţii Dabija", în regia lui Cătălin Drăghici, este un documentar experiment de o oră prezentat prima dată în 2015 în câteva festivaluri (Montreal, Astra Sibiu).

13
/02
/17

"La La Land" a ieșit triumfător duminică seara la cea de a 70-a ediție a premiilor Academiei britanice de film, primind nu mai puțin de cinci trofee din cele 11 la care a fost nominalizat. Musicalul american a primit premiile BAFTA pentru cel mai bun film, cea mai bună regie, cea mai bună actriță în rol principal, cea mai bună coloană sonoră și cea mai bună imagine.

13
/02
/17

Majoritatea românilor (regizori, producători, actori, selecționeri de festival) veniți la Festivalul de Film de la Berlin au participat, duminică seara, la un protest pe covorul roșu, obținut prin amabilitatea organizatorilor festivalului, care le-a acordat un minut înaintea ultimei proiecții din palatul festivalului. Protestul a fost transmis live pe site-ul oficial al festivalului (berlinale.de).

11
/02
/17

Zeci de persoane, prieteni, admiratori, colegi, studenți și oameni simpli i-au adus un ultim omagiu regizorului Radu Gabrea, sâmbătă, la Teatrul Nottara. Sicriul cu trupul neînsuflețit al artistului a părăsit Teatrul Nottara la ora 16,30, în aplauzele celor care au dorit să-și ia adio de la cel pe care l-au iubit și admirat. Radu Gabrea a murit joi la vârsta de 79 de ani.

10
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. „Secvențe” (1982), de Alexandru Tatos, un film unic în cinematografia română. Un film polemic. Un sclipitor manifest cinematografic, deopotrivă intelectualist și emoționant. O capodoperă.

10
/02
/17

Ajuns la cea de-a șaptea ediție, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF revine anul acesta, între 28 martie și 2 aprilie, la Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Elvire Popesco, prezentând în premieră românească cele mai inovatoare experimente cinematografice ale ultimului an, cu un focus special asupra lucrărilor semnate de artiști vizuali proeminenți, ce expun de obicei în muzee și galerii de artă și doar rareori în săli de cinema.

10
/02
/17

Olimpia Melinte şi Alexandru Papadopol sunt doi dintre numeroşii actori vedetă din "Bucureşti NonStop", filmul din 2015 al lui Dan Chişu, acum disponibil pe platforma gratuită Cinepub. Un scurt dublu-interviu despre personaje şi indicaţii regizorale.

09
/02
/17

Astăzi începe cea de-a 67-a editie a Berlinalei. România participă în competiţia principală cu lungmetrajul „Ana, mon amour”, în regia lui Călin Peter Netzer, câștigătorul unui Urs de Aur, cu „Poziția copilului” (2013).