Libretto Solitudine: elegie pentru singurătate
https://www.ziarulmetropolis.ro/libretto-solitudine-elegie-pentru-singuratate/

Se joacă la Teatrul Luni de la Green Hours spectacolul Libretto Solitudine, realizat de trupa Jamais Vu, coordonată de regizorul Matei Lucaci-Grunberg. Autorul textului: colectiv. Distribuţia: Réka Szász, Ana Șuşca, Mădălina Craiu, Andrei Cătălin, Ştefan Huluba, Kostas Mincu, Sever Andrei. Scenografia: Alexandra Putineanu. Coregrafia: Cristina Danu. Regia: bineînţeles, Matei Lucaci-Grunberg.

Un articol de Andrei Crăciun|17 decembrie 2019

Spectacolul Libretto Solitudine este compus dintr-o serie de 21 de tablouri. Toate sunt despre boala cea mai cumplită a mileniului curent: singurătatea. Acesta este firul roșu care le leagă.

Este un spectacol care se îndreaptă spre cabaret, doar pentru a se întoarce și mai încărcat de umor și de tristețe.

“Libretto Solitudine” provoacă la om râsul, dar nu e râsul acela gol care nu e însoțit de o minimă reflecție. Uneori, râsul acesta este doar o uvertură la lacrimă.

Actorii sunt deja cunoscuți pe scenele teatrului independent din România, iar unii dintre ei sunt și mai bine cunoscuți de publicul Teatrului “Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, ba chiar unii sunt deja vedete și în lumea filului.

Jamais Vu e o trupă curajoasă, care nu se ferește de căutări artistice autentice, un fapt atât de rar încât se cuvine a fi, din când în când, consemnat.

“Libretto Solitudine” e îmbibat de ironie (se râde, pe bună dreptate, de presă, de popime, de cetățenii care sună la linia erotică) și autoironie (se râde și de viața actorilor, din care ridicolul nu lipsește decât în mod excepțional).

“Libretto Solitudine” e o oglindă care ni se așază înaintea și îndărătul ochilor, cu o tanderețe nu lipsită de cruzime, cum se mai întâmplă uneori în viață. Așa cum spun tinerii, acesta este un spectacol adevărat. A se merge să se vadă.



18
/11
/21

Seara de 3 decembrie 1986, în plină dictatură ceaușiștă, când românii îngheață de frig și acasă, și în școli, și în instituții de toate felurile, pare o seară ca oricare alta: se întunecă devreme, la televizor cetățenii se pot uita două ore, Tovarășul și Tovarășa sunt negreșit acolo, fabricile duduie necontenit, că ele lucrează „pe ture”. Dar cine iese din casă la București poate să meagă, de exemplu, la teatru.

20
/09
/21

Între 20 septembrie și 15 noiembrie, proiectul interdisciplinar „Noi împotriva noastră. Intervenție culturală pentru destigmatizarea bolilor psihice” continuă derularea la nivel național a seriei de activități artistice și de conștientizare dedicate cu precădere membrilor rețelei de sprijin din jurul persoanelor afectate de boli psihice, dar și publicului larg. 

11
/07
/21

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…