În orașul dansului, cu coregrafa Simona Deaconescu
http://www.ziarulmetropolis.ro/in-orasul-dansului-cu-coregrafa-simona-deaconescu/

Între 7 şi 10 septembrie, trăim într-un oraş al dansului, datorită Bucharest International Dance Film Festival, care ne propune cele mai atrăgătoare filme de dans ale momentului. Despre provocările unui astfel de eveniment, am stat de vorbă cu coregrafa şi regizoarea Simona Deaconescu, cofondatoare a festivalului ajuns la a treia ediţie.

Un articol de Alina Vîlcan|6 Septembrie 2017

Scurtmetraje străine și românești, filme de ficțiune și documentare, invitați importanți, precum coregraful israelian Sharon Fridman, cu spectacolele sale care dau fiori, și toate acestea despre dans, în cadrul singurului festival de film de dans experimental din România, a cărui poveste o spune, în rândurile care urmează, chiar Simona Deaconescu, cea care în 2015 crea, alături de producătoarea de film Anamaria Antoci, Bucharest International Dance Film Festival (BIDFF).

I.D.

Cine este Simona Deaconescu?

M-am născut pe 10 septembrie 1987, la Slatina, un oraș industrial în care omul și tehnologia depindeau unul de celălalt, o interdependență care nu favoriza tot timpul omul. De aici provine poate și pasiunea mea de a lucra interdisciplinar și mereu în contact cu tehnologia. După liceu am devenit studentă la Regie de Film, la Universitatea Media, și, un an mai târziu, la Coregrafie, în cadrul UNATC. Le-am facut pe ambele în paralel. În 2013 am înființat un colectiv artistic sub numele de Tangaj Dance, alături de care am realizat până acum patru spectacole, sub forma unor camere virtuale în care arta și știința se întâlnesc, care s-au jucat în București, provincie, New York, Viena, Linz, Istanbul etc. Tot în 2013, am început să fac și filme de dans, urmând un traseu stilistic care mă preocupă foarte tare și anume cel de filmare în regim de secvență cadru, căutând să surprind corpul în spații atipice. Pentru că imaginea joacă un rol foarte important într-o astfel de abordare, am ales să lucrez cu doi directori de imagine care pictează cu ajutorul camerei de filmat – cu Oleg Mutu am filmat Silent Places și cu Tudor Panduru am colaborat pentru Sonder. Ambele au fost selectate în festivaluri internaționale. În 2014 am avut oportunitatea de a beneficia de Bursa DanceWEB în cadrul festivalului ImpulsTanz și la finalul lui 2016 am primit Premiul CNDB pentru contribuția adusă dansului contemporan din România, prin crearea unui nucleu în care dansul, filmul și tehnologia se întâlnesc. Aceste două tipuri de recunoaștere mi-au dat încredere în mine și m-au ajutat să forez mai departe în ceea ce mă preocupă din punct de vedere artistic.

Festival

Cum a apărut Bucharest International Dance Film Festival?

Festivalul a fost o dorință comună a mea și a Anamariei Antoci, producătoare de film și manager cultural. Inițial am început cu câteva seri speciale cu proiecții de filme prezentate de festivaluri internaționale, proiecții care au devenit destul de populare. Astfel, am luat decizia de a organiza o primă ediție, un pilot, prin care să testăm impactul pe care ar putea să-l aibă filmul de dans asupra comunității autohtone. Prima ediție ne-a convins că trebuie să o facem și pe a doua și așa am ajuns în 2016 să realizăm BIDFF în mai multe locații, ca o rețea de evenimente interconectate între ele și cu o participare artistică internațională numeroasă.

Provocare

Ce a fost cel mai dificil până acum?

Cele mai dificile aspecte sunt de departe cele care țin de finanțarea festivalului și obținerea de aprobări. Sunt dificile, nu imposibile, dar cauzează un grad mare de stres în efortul de a respecta cerințele impuse de sistem. Este păcat ca un domeniu artistic, mereu în schimbare, să nu beneficieze de o dezvoltare normală într-un context flexibil.

Amintire

Care este cea mai frumoasă amintire din acești ani de festival?

Cel mai plăcut moment a fost când, după expoziția Digital Body din 2016, de la Galateca, ne-am așezat vreo 20 de artiști la masă – dansatori, regizori, artiști vizuali, compozitori, scriitori, unii profesori, alții încă studenți, din toate colțurile lumii, și am discutat despre artă și contextul în care trăim. Am stat ore întregi de vorbă, nu ca niște oameni care abia se cunoșteau, ci ca niște colegi care păreau că lucrează la același proiect de ani de zile. Este una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele în general, nu numai legată de festival. Este important să te conectezi cu exteriorul, dar mai ales să lași exteriorul să se conecteze cu tine, asta ne propunem pentru viitorul BIDFF.

Work

Cum arată lunile dinaintea BIDFF pentru tine și Anamaria Antoci, fondatoarele festivalului?

Procesul începe chiar la începutul anului, în luna ianuarie, când începem să ne gândim la direcția artistică, invitați, activități și proiectăm diverse forme în care ar putea să arate festivalul. În luna martie încep aplicațiile pentru obținerea de fonduri și obținerea de parteneriate și sponsorizări. O dată cu obținerea fondurilor și lansarea call-ului, începem să intrăm într-un ritm constant de vizionare de filme, discuții, selecție și implementarea proiectului în sine. Pentru un festival care durează patru zile muncim tot anul, nu în fiecare zi, dar constant, săptămânal. Pe măsură ce festivalul crește, și volumul de muncă devine mai mare.

Echipă

Cât de mare este echipa din spatele BIDFF și cum ai descrie-o?

Echipa de bază este formată din șase persoane care contribuie la dezvoltarea festivalului pe tot parcursul anului, la care se adaugă încă 10-15 persoane cu două luni înainte de începerea unei noi ediții. Ne place să lucrăm și cu voluntari, numărul lor crescând de la an la an. Cred că dacă ar fi să folosesc un cuvânt care să scoată în evidență o calitate pe care o au toți membrii echipei, acesta ar fi multitasking.

2017

Ce aduce nou ediția din acest an, a treia de BIDFF?

Ne bucurăm că aducem la București filme și spectacole noi pentru publicul local. Din acest punct de vedere prezentăm în premieră națională La Danseuse (foto) și WIM, un film de ficțiune și un documentar care scot la iveală destine determinante pentru schimbarea lumii din jurul lor. Unul plasat temporal în trecut, celălalt în prezent, cele două filme ne ajută să înțelegem ce importanță are dansul, atât în viața unui individ, cât și a unei societăți. Sharon Fridman ne pune față în față cu două spectacole care îți dau fiori, care îți „deranjează” atât calmul senzorial, cât și cel emoțional.

Alex Mirutziu prezintă o expoziție care ne trece prin traseul său ca artist până acum, un român al cărui nume se aude în cele mai importante și actuale platforme de artă contemporană. El completează peisajul festivalului cu lumea cognitivă, lumea analizei, lumea psihologică ascunsă în spatele sensului lingvistic. Desigur Selecția Oficială rămâne nucleul festivalului. Consider că Selecția Internațională este foarte puternică la nivel de subiecte abordate, am ales filme curajoase care își asumă riscuri semantice sau estetice. După proiecții stăm de vorbă cu o parte dintre creatorii lor într-o sesiune de întrebări și răspunsuri. Ca o noutate absolută aș menționa faptul că, pentru prima oară, organizăm o competiție dedicată filmelor românești, dublată de un atelier în care dezvoltăm 10 filme de dans de la stadiul de idee până la cel de scenariu și de prezentare a lui în fața unor specialiști. Tot în această ediție, publicul își poate vota favoritul selecției internaționale.

Film de dans

Ce i-ar spune o iubitoare a acestui tip de film unui necunoscător?

Filmul de dans este cea mai simplă, dinamică și necostisitoare modalitate de a înțelege lumea mereu în mișcare.

Așteptări

Ce așteptări ai de la publicul bucureștean, cum ți-ar plăcea să se dezvolte BIDFF?

Festivalul se dezvoltă deja în direcția în care am sperat, mult mai repede decât mi-am imaginat și anume una bazată pe pluridisciplinaritate, adresată deopotrivă specialiștilor, care au nevoie de cercetare și inovație, dar și publicului larg, dornic de cunoaștere și experiment. În plus, îmi doresc ca BIDFF să ajungă să sprijine producția unor filme, să comisioneze artiști și să dezvolte industria creativă românească, conectând-o și mai mult cu cea internațională.

Coregrafie & regie

Ce alte proiecte îți ocupă timpul în acest an?

Imediat după festival, pe 11 septembrie, mă deplasez la Timișoara cu o echipă de coregrafi și scriitori ca parte din proiectul dansliteratură, organizat de Fundația Gabriela Tudor și curatoriat de Cosmin Manolescu și Andra Rotaru. Începând cu luna septembrie ultimul meu spectacol – COUNTERBODY se va juca lunar la Centrul Național al Dansului București. Alte două proiecte dragi mie se derulează în această perioadă: Spații Vii în care realizez direcția coregrafică a performance-urilor, un proiect inițiat de KOTKI visuals și Exposing Movement, un laborator de creație, finalizat cu o expoziție, în care experimentez fotografia de dans pe film și aparate de mult uitate, intervenind atât în procesul de creație cât și în procesul chimic de developare și imprimare, un proiect inițiat de Asociația Developing Art. Apoi voi pleca la Suceava, unde colaborez cu regizoarea Catinca Drăgănescu pentru o montare a piesei Trei Surori. Tot în toamna asta voi călători la Santiago de Chile pentru a susține un workshop de film de dans în cadrul festivalului Bestias Danzantes.

Cotidian

Cum decurge o zi obișnuită pentru tine, cât dans și câtă cinematografie încap în 24 de ore?

Ca la orice artist independent depinde foarte mult de perioada anului. În mod obișnuit aș avea o repetiție de 4-5 ore în prima parte a zilei, după care câteva întâlniri pe proiecte și eventual participarea la un eveniment cultural pe seară, asta dacă nu este una din zilele în care predau sau sunt plecată din București. Zilele mele se desfășoară mereu într-o alertă creativă și se simte ciudat când nu e așa, nici nu ar putea să fie altfel, e singurul mod în care mă simt vie.

Filmul de dans este cea mai simplă, dinamică și necostisitoare modalitate de a înțelege lumea mereu în mișcare. (Simona Deaconescu, coregrafă)

Foto: Robert Puteanu

26
/09
/17

Filmul „Tulip Fever / Febra Lalelelor” urmăreşte povestea unui artist, Jan Van Loos (Dane DeHaan), care se îndrăgoseşte de o tânără măritată, Sophia Sandvoort (Alicia Vikander), când i se comandă pictarea portretului ei în timpul Tulip maniei din Amsterdamul secolului al XVII-lea. „Tulip Fever / Febra Lalelelor”, distribuit de Forum Film România, rulează în cinematografele din toată ţara.

25
/09
/17

Regizorul Martin Scorsese va preda un curs pe internet ce va fi dedicat artelor cinematografice. Inițiativa reprezintă prima incursiune a renumitului cineast american în domeniul cursurilor difuzate online. Cineastul american, câștigător al unui premiu Oscar, va debuta în calitate de profesor de arte cinematografice la începutul anului 2018 prin intermediul unui curs online difuzat de platforma educațională MasterClass.

25
/09
/17

Dakino Production anunță premiera în cinematografe a celui de-al 7-lea film de lungmetraj în regia lui Dan Chișu, ANIVERSAREA, ce va avea loc 10 noiembrie, la o zi distanță de data la care se sărbătorește căderea Zidului Berlinului, moment emblematic ce reprezintă sfârșitul regimului comunist în țările din Europa Centrală și de Est.

23
/09
/17

Cel mai nou film al regizorului Darren Aronofsky, „Mother!”, a cărui premieră a avut loc recent în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, va deschide Dracula Film Festival, fiind proiectat în avanpremieră națională. Cea de-a cincea ediție a festivalului dedicat filmelor horror și fantasy, Dracula Film Festival, va avea loc în perioada 18 – 22 octombrie, la Brașov.

22
/09
/17

INTERVIU Născut în 1977, la Piatra Neamț, regizorul Daniel Sandu alegea să studieze în adolescență la Seminarul Teologic „Sfântu Gheorghe” din Roman, experiență care avea să inspire primul său lungmetraj – „Un pas în urma serafimilor”, care intră astăzi în cinematografe.

20
/09
/17

„Perfect sănătos”, noul lungmetraj al Ancăi Damian (scenariu – Lia Bugnar, actori în cele mai importante roluri: Anghel Damian, Olimpia Melinte, Vlad Ivanov și Cristina Florea), nu se înscrie în noul val. Ceea ce nu înseamnă că nu e important.

20
/09
/17

„Am avut norocul de a avea succes în anii ‘50, când frumuseţea avea o altă însemnătate decât are astăzi. În zilele noastre, orice actriţă tânără sau model devin celebre foarte repede şi nu au timp să-şi dezvolte personalitatea.” - Sophia Loren. Legendă a cinematografiei mondiale, divă inconfundabilă a marelui ecran și una dintre cele mai intens celebrate frumuseți din lume, Sophia Loren împlineşte, astăzi, 83 de ani.

19
/09
/17

CRONICA DE FILM „Un pas în urma serafimilor”, debutul extrem de aşteptat al lui Daniel Sandu, ficţionalizează, într-un stil apropiat de un anume cinema mainstream nu foarte ofertant, experienţa nefericită a regizorului ca elev într-un seminar teologic ortodox.

19
/09
/17

Filmările la "Moromeții 2", în regia lui Stere Gulea, cu Horațiu Mălăele în rolul principal, au debutat ieri (18 septembrie), în comuna Talpa, locație unde, în urmă cu mai bine de 30 de ani, s-a înregistrat prima parte a filmului. Filmările vor dura trei săptămâni și au loc în cinci imobile, una dintre case fiind aceeași în care s-a înregistrat prima peliculă.

19
/09
/17

Astăzi, 19 septembrie (de la ora 21.00), mîine și poimîine, la CinemaPRO, American Independent Film Festival pregăteşte trei întâlniri cu actorul Ethan Hawke, invitat special al Festivalului. Astfel,, în această seară, celebrul actor va prezenta filmul "Born to Be Blue" - premieră în România. Ethan Hawke joacă rolul celebrului trompetist şi muzician Chet Baker, devenit o legendă a jazz-ului în anii ʼ50.

Page 1 of 18312345...102030...Last »