În orașul dansului, cu coregrafa Simona Deaconescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-orasul-dansului-cu-coregrafa-simona-deaconescu/

Între 7 şi 10 septembrie, trăim într-un oraş al dansului, datorită Bucharest International Dance Film Festival, care ne propune cele mai atrăgătoare filme de dans ale momentului. Despre provocările unui astfel de eveniment, am stat de vorbă cu coregrafa şi regizoarea Simona Deaconescu, cofondatoare a festivalului ajuns la a treia ediţie.

Un articol de Alina Vîlcan|6 Septembrie 2017

Scurtmetraje străine și românești, filme de ficțiune și documentare, invitați importanți, precum coregraful israelian Sharon Fridman, cu spectacolele sale care dau fiori, și toate acestea despre dans, în cadrul singurului festival de film de dans experimental din România, a cărui poveste o spune, în rândurile care urmează, chiar Simona Deaconescu, cea care în 2015 crea, alături de producătoarea de film Anamaria Antoci, Bucharest International Dance Film Festival (BIDFF).

I.D.

Cine este Simona Deaconescu?

M-am născut pe 10 septembrie 1987, la Slatina, un oraș industrial în care omul și tehnologia depindeau unul de celălalt, o interdependență care nu favoriza tot timpul omul. De aici provine poate și pasiunea mea de a lucra interdisciplinar și mereu în contact cu tehnologia. După liceu am devenit studentă la Regie de Film, la Universitatea Media, și, un an mai târziu, la Coregrafie, în cadrul UNATC. Le-am facut pe ambele în paralel. În 2013 am înființat un colectiv artistic sub numele de Tangaj Dance, alături de care am realizat până acum patru spectacole, sub forma unor camere virtuale în care arta și știința se întâlnesc, care s-au jucat în București, provincie, New York, Viena, Linz, Istanbul etc. Tot în 2013, am început să fac și filme de dans, urmând un traseu stilistic care mă preocupă foarte tare și anume cel de filmare în regim de secvență cadru, căutând să surprind corpul în spații atipice. Pentru că imaginea joacă un rol foarte important într-o astfel de abordare, am ales să lucrez cu doi directori de imagine care pictează cu ajutorul camerei de filmat – cu Oleg Mutu am filmat Silent Places și cu Tudor Panduru am colaborat pentru Sonder. Ambele au fost selectate în festivaluri internaționale. În 2014 am avut oportunitatea de a beneficia de Bursa DanceWEB în cadrul festivalului ImpulsTanz și la finalul lui 2016 am primit Premiul CNDB pentru contribuția adusă dansului contemporan din România, prin crearea unui nucleu în care dansul, filmul și tehnologia se întâlnesc. Aceste două tipuri de recunoaștere mi-au dat încredere în mine și m-au ajutat să forez mai departe în ceea ce mă preocupă din punct de vedere artistic.

Festival

Cum a apărut Bucharest International Dance Film Festival?

Festivalul a fost o dorință comună a mea și a Anamariei Antoci, producătoare de film și manager cultural. Inițial am început cu câteva seri speciale cu proiecții de filme prezentate de festivaluri internaționale, proiecții care au devenit destul de populare. Astfel, am luat decizia de a organiza o primă ediție, un pilot, prin care să testăm impactul pe care ar putea să-l aibă filmul de dans asupra comunității autohtone. Prima ediție ne-a convins că trebuie să o facem și pe a doua și așa am ajuns în 2016 să realizăm BIDFF în mai multe locații, ca o rețea de evenimente interconectate între ele și cu o participare artistică internațională numeroasă.

Provocare

Ce a fost cel mai dificil până acum?

Cele mai dificile aspecte sunt de departe cele care țin de finanțarea festivalului și obținerea de aprobări. Sunt dificile, nu imposibile, dar cauzează un grad mare de stres în efortul de a respecta cerințele impuse de sistem. Este păcat ca un domeniu artistic, mereu în schimbare, să nu beneficieze de o dezvoltare normală într-un context flexibil.

Amintire

Care este cea mai frumoasă amintire din acești ani de festival?

Cel mai plăcut moment a fost când, după expoziția Digital Body din 2016, de la Galateca, ne-am așezat vreo 20 de artiști la masă – dansatori, regizori, artiști vizuali, compozitori, scriitori, unii profesori, alții încă studenți, din toate colțurile lumii, și am discutat despre artă și contextul în care trăim. Am stat ore întregi de vorbă, nu ca niște oameni care abia se cunoșteau, ci ca niște colegi care păreau că lucrează la același proiect de ani de zile. Este una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele în general, nu numai legată de festival. Este important să te conectezi cu exteriorul, dar mai ales să lași exteriorul să se conecteze cu tine, asta ne propunem pentru viitorul BIDFF.

Work

Cum arată lunile dinaintea BIDFF pentru tine și Anamaria Antoci, fondatoarele festivalului?

Procesul începe chiar la începutul anului, în luna ianuarie, când începem să ne gândim la direcția artistică, invitați, activități și proiectăm diverse forme în care ar putea să arate festivalul. În luna martie încep aplicațiile pentru obținerea de fonduri și obținerea de parteneriate și sponsorizări. O dată cu obținerea fondurilor și lansarea call-ului, începem să intrăm într-un ritm constant de vizionare de filme, discuții, selecție și implementarea proiectului în sine. Pentru un festival care durează patru zile muncim tot anul, nu în fiecare zi, dar constant, săptămânal. Pe măsură ce festivalul crește, și volumul de muncă devine mai mare.

Echipă

Cât de mare este echipa din spatele BIDFF și cum ai descrie-o?

Echipa de bază este formată din șase persoane care contribuie la dezvoltarea festivalului pe tot parcursul anului, la care se adaugă încă 10-15 persoane cu două luni înainte de începerea unei noi ediții. Ne place să lucrăm și cu voluntari, numărul lor crescând de la an la an. Cred că dacă ar fi să folosesc un cuvânt care să scoată în evidență o calitate pe care o au toți membrii echipei, acesta ar fi multitasking.

2017

Ce aduce nou ediția din acest an, a treia de BIDFF?

Ne bucurăm că aducem la București filme și spectacole noi pentru publicul local. Din acest punct de vedere prezentăm în premieră națională La Danseuse (foto) și WIM, un film de ficțiune și un documentar care scot la iveală destine determinante pentru schimbarea lumii din jurul lor. Unul plasat temporal în trecut, celălalt în prezent, cele două filme ne ajută să înțelegem ce importanță are dansul, atât în viața unui individ, cât și a unei societăți. Sharon Fridman ne pune față în față cu două spectacole care îți dau fiori, care îți „deranjează” atât calmul senzorial, cât și cel emoțional.

Alex Mirutziu prezintă o expoziție care ne trece prin traseul său ca artist până acum, un român al cărui nume se aude în cele mai importante și actuale platforme de artă contemporană. El completează peisajul festivalului cu lumea cognitivă, lumea analizei, lumea psihologică ascunsă în spatele sensului lingvistic. Desigur Selecția Oficială rămâne nucleul festivalului. Consider că Selecția Internațională este foarte puternică la nivel de subiecte abordate, am ales filme curajoase care își asumă riscuri semantice sau estetice. După proiecții stăm de vorbă cu o parte dintre creatorii lor într-o sesiune de întrebări și răspunsuri. Ca o noutate absolută aș menționa faptul că, pentru prima oară, organizăm o competiție dedicată filmelor românești, dublată de un atelier în care dezvoltăm 10 filme de dans de la stadiul de idee până la cel de scenariu și de prezentare a lui în fața unor specialiști. Tot în această ediție, publicul își poate vota favoritul selecției internaționale.

Film de dans

Ce i-ar spune o iubitoare a acestui tip de film unui necunoscător?

Filmul de dans este cea mai simplă, dinamică și necostisitoare modalitate de a înțelege lumea mereu în mișcare.

Așteptări

Ce așteptări ai de la publicul bucureștean, cum ți-ar plăcea să se dezvolte BIDFF?

Festivalul se dezvoltă deja în direcția în care am sperat, mult mai repede decât mi-am imaginat și anume una bazată pe pluridisciplinaritate, adresată deopotrivă specialiștilor, care au nevoie de cercetare și inovație, dar și publicului larg, dornic de cunoaștere și experiment. În plus, îmi doresc ca BIDFF să ajungă să sprijine producția unor filme, să comisioneze artiști și să dezvolte industria creativă românească, conectând-o și mai mult cu cea internațională.

Coregrafie & regie

Ce alte proiecte îți ocupă timpul în acest an?

Imediat după festival, pe 11 septembrie, mă deplasez la Timișoara cu o echipă de coregrafi și scriitori ca parte din proiectul dansliteratură, organizat de Fundația Gabriela Tudor și curatoriat de Cosmin Manolescu și Andra Rotaru. Începând cu luna septembrie ultimul meu spectacol – COUNTERBODY se va juca lunar la Centrul Național al Dansului București. Alte două proiecte dragi mie se derulează în această perioadă: Spații Vii în care realizez direcția coregrafică a performance-urilor, un proiect inițiat de KOTKI visuals și Exposing Movement, un laborator de creație, finalizat cu o expoziție, în care experimentez fotografia de dans pe film și aparate de mult uitate, intervenind atât în procesul de creație cât și în procesul chimic de developare și imprimare, un proiect inițiat de Asociația Developing Art. Apoi voi pleca la Suceava, unde colaborez cu regizoarea Catinca Drăgănescu pentru o montare a piesei Trei Surori. Tot în toamna asta voi călători la Santiago de Chile pentru a susține un workshop de film de dans în cadrul festivalului Bestias Danzantes.

Cotidian

Cum decurge o zi obișnuită pentru tine, cât dans și câtă cinematografie încap în 24 de ore?

Ca la orice artist independent depinde foarte mult de perioada anului. În mod obișnuit aș avea o repetiție de 4-5 ore în prima parte a zilei, după care câteva întâlniri pe proiecte și eventual participarea la un eveniment cultural pe seară, asta dacă nu este una din zilele în care predau sau sunt plecată din București. Zilele mele se desfășoară mereu într-o alertă creativă și se simte ciudat când nu e așa, nici nu ar putea să fie altfel, e singurul mod în care mă simt vie.

Filmul de dans este cea mai simplă, dinamică și necostisitoare modalitate de a înțelege lumea mereu în mișcare. (Simona Deaconescu, coregrafă)

Foto: Robert Puteanu

23
/02
/18

CRONICĂ DE FILM „The Post”, al marelui cineast american Steven Spielberg, este o demonstrație splendidă de regie – nu este la îndemâna oricui să facă un film plin de suspans, de tensiune și chiar de acțiune doar din confruntări de idei și de principii.

22
/02
/18

CRONICĂ DE FILM Realizat în principal pentru televiziune, cu sprijinul TVR (unde a și fost difuzat în noiembrie), dar cu intenția de a fi lansat în 2018 și în cinematografe, „Popeasca” este un documentar simplu și eficient, pe alocuri încărcat de emoție, despre Stela Popescu, regizat chiar de nepoata actriței, tânăra cineastă Stanca Radu.

22
/02
/18

IMAX nu este doar formatul impresionant şi revoluţionar în care poţi urmări cele mai noi blockbustere. Sălile T IMAX de la Cinema City reprezintă şi locul ideal în care cei mici pot urmări documentare educative despre spaţiul cosmic, despre mări, oceane, păsări sau animale pe cale de dispariţie, având parte de călători emoţionante, imagini spectaculoase şi informaţii inedite.

22
/02
/18

Actorul Victor Rebengiuc a mărturisit miercuri, la Rezidenţa BRD Scena 9, unde a fost invitatul special al "Intersecţiilor de miercuri", că nu a aşteptat şi nici nu şi-a dorit anumite roluri, a jucat ce i s-a dat cu condiţia să fie roluri diferite şi, de asemenea, nu a acceptat atunci când regizorii şi-ar fi dorit să-l cantoneze pe anumite tipologii.

21
/02
/18

Consecventă demersului său inovator la nivel de teme abordate și limbaj cinematografic, Competiția Internațională BIEFF 2018 invită publicul la introspecție și dezbatere asupra condiției umane actuale într-o lume în continuă schimbare. Punând propria sensibilitate față în față cu fragilitatea naturii și accesând omniprezența tehnologiei în toate aspectele vieții, ne redescoperim dubla poziție de creație și creator.

20
/02
/18

Unul dintre evenimentele speciale ale celei de-a 11-a ediții a Festivalului Internațional de Documentar și Drepturile Omului One World Romania este programul retrospectiv dedicat regizorului Kazuo Hara și producătoarei Sachiko Kobayashi. Cei doi vor fi prezenți la București în perioada 16-21 martie, vor discuta cu publicul după toate proiecțiile filmelor, iar luni, 19 martie vor susține un Masterclass la ARCUB, începând cu ora 20:30.

18
/02
/18

Freealize anunță că în această primăvară va distribui în cinematografe două filme pentru copii: PE ROȚI (Brazilia), filmul de debut al brazilianului Mauro D’Addio, din 2 martie și animația AVENTURI FĂRĂ PERECHE (Cehia), regizată de Galina Miklinova, care va avea premiera în cinematografele din România în 27 aprilie 2018.

17
/02
/18

CRONICĂ DE FILM Avându-i în distribuție pe Dorotheea Petre, Cuzin Toma și Olimpia Melinte, „În pronunțare”, debutul în lungmetraj al regizoarei Mihaela Popescu, este o încercare destul de ambițioasă de evadare în fantastic și în impresionism – un film însă riscant, mereu în pericol de a-și pierde echilibrul fragil.

16
/02
/18

Ajuns la cea de-a opta ediție, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF revine anul acesta, între 26 martie și 1 aprilie, la Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Elvire Popesco, prezentând în premieră românească cele mai inovatoare experimente cinematografice ale ultimului an, cu un focus special asupra lucrărilor semnate de artiști vizuali proeminenți, ce expun de obicei în muzee și galerii de artă și doar rareori în sălile de cinema.

16
/02
/18

CRONICĂ DE FILM Nu toate filmele importantului regizor american Paul Thomas Anderson ajung în România, așa că lansarea pe marile ecrane de la noi a celui mai nou titlu al său, „Firul fantomă” („Phantom Thread”), este, în sine, un eveniment demn de atenție.

15
/02
/18

Transilvania Film anunță lansarea în cinematografe a producției ROMÂNIA NEÎMBLÂNZITĂ, un proiect unic, de proporții uriașe, care dorește să dezvăluie frumusețea sălbatică a României, frumusețe nealterată, neprelucrată, magică, însă extrem de fragilă. Victor rebengiuc este naratorul acestui spectacol veritabil al naturii

15
/02
/18

CRONICĂ DE FILM „Un beau soleil intérieur”, un minunat nou film al regizoarei franceze Claire Denis, cu o Juliette Binoche strălucitoare. Din 23 februarie în cinematografe.

14
/02
/18

„Paterson”, cel mai recent film al lui Jim Jarmusch, face o reverență în fața poeților români. Aceștia sunt invitați să vizioneze filmul în cinematografe doar prezentându-se la proiecții cu un propriul volum de poezii. La lansarea din 16 februarie, la Cinemateca UNION, publicul va avea ocazia să întâlnească în sală poeți precum Mircea Dinescu, Florin Iaru sau Marius Chivu.

Page 1 of 19512345...102030...Last »