Golul lui Shaqiri, adaptare după o poveste de Hemingway
https://www.ziarulmetropolis.ro/golul-lui-shaqiri-adaptare-dupa-o-poveste-de-hemingway/

Polonia s-a calificat în sferturile Euro 2016, dar peste 25 de ani, dacă cineva îşi va aduce aminte de acest meci o va face datorită golului superb marcat de Shaquiri. Genul de bijuterie, care pe vremea când transmisiile în direct erau mai puţine şi reluările erau mai rare decât florile de colţ, putea fi povestită ore în şir de un iubitor de fotbal unui înrobit de acest sport.

Un articol de Dede's|12 iulie 2016

Golul elvețianului a avut ceva din povestirile lui Ernst Hemingway, forță, rafinament, explozie și o promisiune pentru ceva ce va urma chiar și după ce vei da și ultima filă. Au urmat niște lovituri de departajare, unde o minge trimisă în plopi a făcut diferența între lacrimi, de bucurie și necaz.

Shaqiri, cu fizicul lui de halterofil de la categorii mici de greutate, a reușit să însenineze o zi în care fotbalul a fost oferit cu pipeta în șase reprize normale și în patru ceva mai scurte, în care toată lumea se uită la ceas și fiecare se gândește la ce ofrande a adus zeiței norocului în ultima perioadă.

Țara Galilor – Irlanda. Punctul de după numele celor două echipe ar fi suficiente  pentru cronica acestui meci.

Cum ne plac cuvintele, continuăm și trebuie să spunem că atunci când se întâlnesc două echipe foarte economicoase în materie de spectacol fotbalistic, dar una are în componență un star evaluat la o sută de milioane de euro, și chiar dacă valizele de bani nu dau goluri, cum ar spune un clasic al tribunelor, europeanul metropolistotuși ele dau centrări care provoacă autogoluri.

Trebuie spus că și rămasa și plecata și-au depășit condiția fotbalistică la acest turneu, dar cu toate acestea când se va trage linia, niciuna nu va avea niciun fan în plus față de startul competiției.

Se poartă păcălitul fotbalului la acest turneu, o invenție a antrenorilor cu orizonturi limitate, care își închipuie că doar așa ei pot ieși în evidență. Complet greșit, lumea apreciază onestitatea, iar fotbalul spectaculos se poate juca și atunci când ești mai puțin dăruit de la natură, Ungaria ne-a făcut o demonstrație în acest sens în meciul cu Portugalia.

PS

Ca să nu rămânem datori cu informații esențiale, în meciul retur pentru promovare aîn Liga a 3-a, Voința Ion Creangă a câștigat cu 5-1 în deplasare la Luceafărul Mihai Eminescu. Este clar fotbalul are mai multă poveste decât poezie!

Foto: Europeanul Metropolis – facebook, euro 2016

10
/07
/16

În versiunea sa portugheză a Şeherazadei, cineastul Miguel Gomes include un episod, inventat sau stilizat, în care un cocoş este adus în faţa justiţiei pentru a-şi justifica infracţiunea în formă continuată. Mai exact, pasărea nărăvaşă din Resende (orăşel din districtul Viseu, care nu-i în Maramureş, deşi sună la fel) tulbura prematur liniştea matinală a locuitorilor.

08
/07
/16

Duminică seara cinăm în familie. Cine doreşte poate să şi danseze, dar programul muzical este compus exclusiv din fado şi şansonete. Cina se va lua la ora 22.00 şi are ca fel principal coq au vin, adaptat şi reinterpretat. Se ia un cocoş, puţin mai mic decât Pogba, dar mai înfoiat decât Griezmann, şi se achiziţionează un vin de Maderia, dacă se poate producţie 1985 (anul naşterii lui Ronaldo).

06
/07
/16

Citit prin gaura antropocheii, tabloul semifinalelor de la Euro e reprezentarea fidelă a formulei sociale bazate pe arhetipuri. E ca-n viaţă, mai simplu spus. Sau ca la revoluţie. Regizată sau spontană. Indiferent însă de absenţa sau prezenţa sforilor, obiectivul celor angrenaţi e acelaşi: să învingă.

04
/07
/16

Optimismul exagerat al amatorilor ocazionali de fotbal a înghețat duminică seara la Paris. Victoria Franței a fost primită de neutrii (care evident țineau cu Islanda) precum un cod congelat lipit de spate într-o zi ploioasă de iulie. Senzația este amestecată, de plăcere (șapte goluri într-un meci), de înfiorare (ce sumar i-au executat într-o repriză), de necaz (surpriza, surprizelor a fost eliminată), de revoltă (iar Germania – Franța), de resemnare (indiferent ce se întâmplă pe parcurs, la finiș tot un favorit ajunge).

03
/07
/16

Cum diva de pică a plecat în vacanţă la Miami, iar Leo nu ne-a răspuns la sms, l-am contactat, în calitate de suporter, pe domnul Klaus Iohannis*, un admirator al fotbalului german, pentru câteva cuvinte domoale despre dureroasa înfrângere a fratellilor d’Italia, în sferturile de finală ale Europeanului de fotbal.

02
/07
/16

Scenariul a fost identic ca-n primul sfert de finală: scor deschis repede (minutul 2 în Polonia - Portugalia, minutul 13, aseară), gol egalizator pe parcursul aceleiaşi reprize (între minutele 30 şi 33), remiză la pauză, iar la sfârşit, cu sau fără prelungiri şi lovituri de la 11 metri, calificare ratată de echipa care a înscris prima. Déjà-vu.

26
/06
/16

Germania are grația unui zid de beton în care se reped berbeci mai mari sau mai mici. Nu se mișcă, nu se emoționează, nu are regrete, doar suferă de o eficiență care unor latini le creează instantaneu vertijuri. Ultimul berbecuț care s-a înfit cu capul în perete a fost echipa Slovaciei. Trosc, poc, pac, de trei ori și cazul a fost rezolvat. „Altul mai gras, că pe asta l-am ras”, cum spunea un tip care împărțea dreptatea pe stradă, fără ca cineva să-i solicite ajutorul.

26
/06
/16

Eram la cină, cu nişte amici, pe Champs-Elysees, când mi-a parvenit vestea tristă a eliminării Croaţiei. A fost singura echipă de la acest Euro-peltea pe care am adorat-o, care m-a impresionat şi ale cărei evoluţii din faza grupelor mi-au zdrobit creierii. A fost naţionala pe care,dincolo de raţiuni si afinităţi, mi-am dorit să o văd jucând cu trofeul pe masă la Saint-Denis.

19
/06
/16

Când este vorba de Albania și prin cadru apare și generalul Anghel Iordănescu, în minte îmi vine automat un autor și o carte și dacă nu zic măcar asta, vorba lui Florin Piersic, nu mai zic nimic. „Generalul armatei moarte” este cartea și Ismail Kadare este omul care a plămădit-o. Povestea este excepțională și din câte îmi amintesc am relatat-o pe scurt în acest colț minunat de univers al internetului.

18
/06
/16

Kevin De Bruyne. Fotbalist de 55 milioane de lire. Sterline. Căci atât a scos din teşcherea Manchester City pentru a-l readuce în Premier League, anul trecut, după un minisejur catastrofal la Chelsea, în 2014. În sezonul recent încheiat a bifat 41 de apariţii sub comanda lui Pellegrini, în toate competiţiile, şi a înscris de 16 ori. Un scoresheet decent, însă de la el se doreşte mai mult.

17
/06
/16

Particip la al treilea European din cariera mea jurnalisticã, aflatã într-o prãbuşire financiarã liberã. Sunt propriul trimis special la Bordeaux, în Aquitaine. De ce aici? Am dat cu banul. Cred în hazard. Hazardul m-a adus în acest oraş în care cultura e mai ales a vinului. Oameni din Bordeaux îmbãtaţi cu vin traverseazã oraşul. Lor nu le pasã de campionat.

15
/06
/16

Nu ştiu cum fac de nimeresc mereu (în) grupa Portugaliei la turneele finale. Aş putea zice că, cel puţin de data asta, a fost alegerea mea, însă tind să cred că e mai mult de-atât. Un fel de predestinare absurdă care mă pune în faţa unui joc de aceeaşi factură, pe care „naţionala” Portugaliei îl repetă beckettian de vreo 10 ani încoace.