Străduța din zona Pieței Kogălniceanu, botezată Grădina cu Cai, păstrează prin numele ei amintirea unei vechi grădini și e povestea unei lumi dintr-un București de secol al XVIII-lea.

Între 10-18 noiembrie 2017, va avea loc la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț ediția a XXIX-a a Festivalului de Teatru “Pledez pentru tine(ri)”, ediție necompetițională.

MEMORIA CULTURALĂ Ultimul interviu, ultimul rol în teatru și în film, ultimul Revelion, ultima amintire cu Toma Caragiu, actorul care s-a născut în 21 august 1925 și a murit în plină glorie la cutremurul din 4 martie 1977.

Idolul tuturor femeilor în interbelic a plecat din această lume de ziua băieților lui gemeni. Ionel Teodoreanu a fost un mare avocat și orator în epocă. Scriitorul romanelor copilăriei s-a format în cercul „Vieții Românești” și a fost directorul Teatrului Național din Iași.

Românul celebru în străinătate care a descoperit Legea Constructală, Membru de Onoare al Academiei Române din 2011, Doctor Honoris Causa a 18 universități din lume este printre primii 100 cei mai citați din inginerie. Profesorul universitar la Duke University, universitatea particulară de elită în SUA, ține prelegeri pe tot globul și a publicat 30 de cărți.

Taifas nocturn, cu amintiri, tutun, cafea și voie bună, între doi scriitori ce-au nimerit pe același palier, în prima și ultima vacanță, pe care au petrecut-o împreună, la Techirghiol. În 2017 se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Tudor Arghezi despre care se spunea că era arțăgos cu prietenii și „spurcat la gură” cu străinii.

Premiera de la finalul stagiunii Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova,  “Dacă am gândi cu voce tare”, piesa de debut a dramaturgului Adnan Lugonić , în regia lui Radu Afrim, este spectacolul reușit care a fost selectat în ediția din 2017 a Festivalului Național de Teatru.

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

MEMORIA CULTURALĂ Povestea exilatului condamnat la moarte în 1945, grațiat în 1966, decedat în 1980, la München. Pamfil Șeicaru a rămas în istoria presei românești ca cel mai important gazetar din interbelic.

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

Actorul Ionuț Vișan vorbește despre teatrele lui de suflet, despre șanse noi, frici și speranțe, într-un interviu acordat Ziarului Metropolis.

Într-o seară de primăvară, la librăria Cărturești Carusel, printre cărți, rechizite, mult spirit, a avut loc conferința de presă despre a VII-a ediție a Festivalului Internațional al Artelor Spectacolului BABEL. Evenimentul organizat de Teatrul “Tony Bulandra” din Târgoviște a fost lansat de către  Constantin Ranin, managerul teatrului și Liviu Cheloiu, directorul artistic și va avea loc între 2 și 11 iunie 2017.

Povestea vieții celui care figurează pe locul al doilea în topul revistei „Rolling Stone”, pe lista celor mai buni 100 de chitariști din lume, este o lecție vie de sinceritate, despre cum l-a salvat o chitară în lupta cu drogurile și alcoolul.

Încă din copilărie, Alexandru Paleologu și-a dorit să scrie și să devină ambasador în Franța. Până să devină scriitor și „ambasador al golanilor” în 1990, a trăit paradisul lumii aristocratice, groaza clandestinității, infernul pușcăriilor comuniste.

MEMORIA CULTURALĂ Povestea vieții lui Titu Maiorescu, născut cu o pată violacee în frunte, despre care se spunea că e om însemnat și va deveni cineva, începe în 1840.

Aurelian Temișan vorbește despre debutul său în muzică, teatru, și film, compozitorii de suflet, despre cum se simte pe o scenă de teatru, despre ce înseamnă muzica pentru el și anunță care-i sunt planurile privind concertele.

În 5 aprilie 2017 am primit la redacția Ziarului Metropolis scrisoarea domnului Liviu Timuș, managerul Teatrului Tineretului din Piatra Neamț.

A rămas în istoria justiției române ca unic orator și celebru penalist, pledoariile sale fiind publicate în „Biblioteca Marilor Procese", iar în istoria teatrului românesc prin trilogia: „Viforul”, „Apus de Soare”, „Luceafărul” și comedia „Hagi Tudose” - spectacol jucat pe scena Teatrului Metropolis.

Simona Jidveanu vorbește despre cum poate fi muzica leac împotriva tristeții, ce înseamnă muzica bună, și despre ce pregătește pentru Festivalul “George Enescu”, ediția din 2017.

Autorul „Pastelurilor”, care a trăit între 21 iulie /2 august 1821 și 22 august / 3 septembrie 1890, a avut o răvășitoare iubire, pe care și-a trăit-o, în secret, la Veneția.

Face parte din generaţia tânără de actori şi a absolvit Facultatea de Teatru de la Universitatea, Iaşi, la clasa profesorului Sergiu Tudose, în 2003. A debutat ca actor la Teatrul Național din Târgu Mureş. Colaborează permanent cu Teatrul "Tony Bulandra" din Targoviște, Teatrul “L.S. Bulandra” din București și urmează să joace la Teatrul Metropolis din București, în spectacolul “Histerical blindness”, în regia lui Cristi Juncu, spectacol care se află deja în repetiții și care va avea premiera în primăvara lui 2017.

Face parte din generația tânără de actori și este absolventă a Facultății de Teatru, secția actorie, a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, precum și a masteratului, unde i-a avut profesori pe Ion Cojar, Adrian Titieni, Liviu Lucaci și Gelu Colceag.

Pe 4 martie 2017 se împlinesc 40 de ani de la cutremurul care a îndoliat România. Atunci s-a stins din viață genialul nostru actor Toma Caragiu. Soția sa, Elena Caragiu, cu care a fost căsătorit 14 ani, face dezvăluiri, în premieră, pentru cititorii Ziarului Metropolis.

Volumul bilingv (română-engleză) „Regia Românească, de la act de interpretare la practici colaborative”, coordonat de către Oltița Cîntic și editat de Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr din Iași, în parteneriat cu AICT.RO a fost publicat în 2016, la Editura Timpul.

Străzile durează în timp mai mult decât oamenii și sunt făcute din case, amintiri și pași. Povestea celor care au existat și au dispărut într-un București de secol XIX prinde viață prin ecoul pașilor lui Mihai Eminescu.

A interpretat într-un mod cu totul original personaje aflate la granița dintre tragic și comic. A rămas în memoria cinefililor prin rolurile jucate în cele peste 50 de filme și a fost, de asemenea, un excepțional pedagog, printre studenții săi numărându-se Horațiu Mălăele, Mariana Mihuț, Valeria Seciu (cea care avea să-i devină soție), Dan Condurache și Maria Ploae. 

Cristina Mihăilescu face parte din generaţia tânără de actori și a absolvit Facultatea de Teatru, secţia Actorie, la clasa Ion Cojar și Adrian Titieni, în 2010.

I.L. Caragiale nu arăta în realitate așa impozant cum apare în fotografiile publicate. Era la fel de mic și subțirel cu trăsături fine, ca Eminescu, cu un zâmbet distrat și atrăgător, mereu pus pe șotii.

A vrut să se facă aviator și a devenit actor, pentru că așa cum spunea în ale sale memorii “cea mai frumoasă frumusețe este meseria pe care mi-am ales-o și căreia m-am dedicat vreme de 50 de ani. Privind în urmă pot spune că nu aş schimba nimic la viaţa mea. Am avut o viaţă bogată şi fericită. Am avut o imaginaţie suficient de bogată încât să pot să mă închipui în tot felul de situaţii sociale în care aş fi putut să trăiesc şi să-mi dau seama că nu m-ar fi satisfăcut niciuna”.

Bucureștiul în preajma Unirii Mici, descris de călătorii străini și spectacolul din 24 ianuarie 1859, de pe scena și din Piața Teatrului cel Mare din București.

A rămas în istoria justiției române, pentru pledoariile în procesele din interbelic, devenite azi cărți, iar în istoria teatrului românesc pentru comediile pe care le-a scris.

Contele Hermann von Keyserling observa, în „Analiza spectrală a Europei”, că România era singura țară în care se cultiva epigrama ca gen literar și că exista statutul de epigramist. Nu remarcase că genul fusese cultivat la noi de magistrați și avocați.

Face parte din generația tânără de actori și a absolvit două facultăți. Facultatea de Teatru de la UNATC (2010), la clasa Ion Cojar, și masterul la aceeași univesitate, la clasa conf. univ. dr. George Ivașcu și prof. univ dr. Radu Gabriel (2012), și Academia de Studii Economice București, specializarea Administrarea afacerilor în limba franceză.

Face parte din generația tânără de actori și a fost nominalizată la Premiile UNITER - debut, pentru rolul Samira Jusic, din spectacolul cu piesa „Balcanicele” de Jules Tasca, regia Alexander Hausvater, în 2016.

Povestea violonistul italian Antonio Vivaldi care s-a născut cu un veac înainte de Niccolò Paganini şi Franz Liszt, care a fost contemporan cu lutierii Antonio Stradivari şi Giuseppe Guarneri și a scris muzică pentru teatrul de operă.

Scriitorul publicat în 29 de limbi străine, care se află în literatura română la înălţimea locului ocupat de Eminescu în poezie şi de Caragiale în teatru, este creatorul romanului românesc modern.

La 10 ani de când a fost investit în funcția de manager al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, cea mai mare rampă de lansare a actorilor, Liviu Timuș amintește despre „fenomenul Piatra Neamț”, explică de ce trebuie să existe festivalul adresat în exclusivitate tinerilor, ajuns la a XXVIII-a ediție, „Pledez pentru tine(ri)”și cu ce probleme se confruntă la teatru.

Secretarul de redacție de la „Noua revistă română”, „Ideea Europeană”, „Cuvântul”, directorul Imprimeriei Române, profesorul de la Școala de Arte și Meserii a fost spectatorul privilegiat al atmosferei din la Belle Époque, precum și martorul desființării bordelurilor bucureștene.

Face parte din noua generație de actori, a absolvit Facultatea de Teatru, de la UNATC, la clasa Doru Ana, în 2012, apoi a urmat masterul la aceeași universitate, la clasa profesorilor Tania Filip și Gelu Colceag.

Povestea lor în film se desfășoară pe la începuturile cinematografiei mondiale, în epoca filmului mut, când David Griffith a creat modul de a istorisi o poveste pe peliculă, iar Lillian Gish, datorită regizorului, a devenit o stea de cinema.

Autorul celebrelor „mușatisme”, care sunt bijuterii ale paradoxului comic, n-a făcut școală de teatru, dar a scris pentru actor, publicând în „Rampa” și „Adevărul”. Observatorul ironic al vieții, acidul și jovialul umorist, a trăit între 22 februarie 1903 și 4 noiembrie 1970.

A fost una din marile figuri ale baroului bucureștean din secolul al XIX-lea și unul dintre marii oratori la bară, în politică, la tribună, în Parlament pe care i-a avut Bucureștiul.

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

Despre domnia de 48 de ani a primului rege al României, care a obținut independența țării, a redresat economia, a câștigat Dobrogea și a pierdut Basarabia, a construit Castelul Peleș și podul de cale ferată de la Cernavodă.

A uimit lumea teatrului cu tăcerile ei senine și a impus respect. Olga Tudorache împlinește 87 de ani și s-a retras discret din lumea teatrului. S-a născut în 11 octombrie 1929, la Oituz, județul Bacău.

Nae Ionescu are motive să fie invidiat de către orice scriitor ilustru sau o altă personalitate din orice domeniu al cunoașterii, căci Dora Mezdrea i-a alcătuit cea mai vastă biografie. Nici Goethe, care s-a însurat după 80 de ani, nici Titu Maiorescu, Mihai Eminescu sau Dobrogeanu Gherea n-au ajuns la numărul de record de volume biografice.

Povestea cântărețului de tangouri din perioada interbelică, recunoscut internațional, care a cântat alături de Edith Piaf, în Franța. După ce a ajuns pe lista neagră în România, Jean Moscopol a emigrat în America.

Regizorul Dan Pița povestește despre cum a lucrat cu actorul Ștefan Iordache pe platoul de filmare.

Poetul și matematicianul Ion Barbu era dependent de cafeaua de la cofetăria „Capșa” din București. Cofetăria cu renume internațional, prin secolul al XIX-lea, medaliată în aur la expozițiile internaționale era cabinetul său de lucru.

Despre modestia, simplitatea, umanitatea cuceritoare și discursul la primirea în Academia Română a celui mai mare pianist, compozitor și dirijor român, George Enescu.

Compozitorul și organistul german din perioada barocă, Johann Sebastian Bach, este unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Familia și muzica au fost universul vieții lui.

Supranumit „regele lăutarilor”, Grigoraș Dinicu s-a bucurat de o faimă mondială. A trezit admirația unor muzicieni celebri, precum Pablo Casals, George Enescu, Gaspar Cassado, Jascha Heifetz, Yehudi Menuhin.

Povestea inventării micilor începe pe-o stradă dintr-un cartier negustoresc, actualul Centru vechi al capitalei, prin secolul al XIX-lea.

EXCLUSIVITATE Actrița Elena Caragiu, soția lui Toma Caragiu, împărtășește povestea ei, din viață și din teatru, cu Radu Beligan.

Când apărea în plimbările de la Șosea și pe Calea Victoriei, aristocraţii de la „Capşa” oftau, boemii de la „Kubler” abandonau politica, iar burghezii de la „Otetelişanu” uitau de consumaţie, uitându-se lung după ea. O porecliseră „Mița Biciclista”.

Liviu Cheloiu este absolvent al Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Arte, clasa prof. univ. dr. Florin Zamfirescu, Virgil Flonda (2001) și directorul artistic al Festivalului Artelor Spectacolului „BABEL F.A.S.T.” care are loc la Teatrul “Tony Bulandra” din Târgoviște în fiecare an. În București, îl puteți vedea jucând la Teatrul de Artă.

Bucureştiul adevărat este oraşul poveştilor petrecute pe străzile lui. Fiecare plăcuţă de la capătul străzii înmagazinează memorie urbană. Pornind de la numele ei, descoperim întâmplări petrecute ordinioară, indicii despre vechii locuitori, meserii dispărute, amintiri despre clădiri care nu mai există.

Corina Dănilă povestește despre revenirea în teatru, după o activitate lungă în televiziune, despre oamenii care i-au influențat viața și despre jocurile copilăriei.

Între 4 -12 iunie va avea loc la Teatrul “Tony Bulandra” din Târgovişte Festivalul BABEL F.A.S.T. 

Recenta premieră “Othello”de W. Shakespeare, în regia lui  Suren Shahverdyan, de la Teatrul “Tony Bulandra”din Târgovişte este un spectacol coerent, viu, proaspăt, care merită văzut.

În lumea teatrului sunt multe orgolii, deci relația cu un actor poate fi uneori destul de complicată. Crede Sorina Ştefănescu, pe care o puteți vedea la Teatrul “Naţional” din Bucureşti, Teatrul „I.C. Nottara”, ArCuB Godot Cafe. La Teatrul “Metropolis” joacă în spectacolele „Funcţionarii” de A.P. Cehov şi „Cum se cuceresc femeile” de Woody Allen, în regia lui Liviu Lucaci.

Actorul Mihai Gruia Sandu vorbeşte despre rolurile lui din „Paganini“, regizat de Mick Davis, spectacol programat la Teatrul Metropolis din Bucureşti, duminică, 24 aprilie, la ora 16.00, şi luni, 25 aprilie, la ora 19.00.

Soprana Maria Callas a studiat Conservatorul din Atena şi a debutat în spectacolul “Tosca” la Teatrul Regal din Atena. Femeia plină de capricii, iubită sau urâtă cu aceeaşi forţă, fusese capabilă să-şi schimbe înfăţişarea şi să devină un mit, în urma unei banale cure de slăbire.

A condus Teatrul de Artă Deva, a fost lector la Universitatea  „Lucian Blaga” din Sibiu şi prim regizor la Teatrul National „Radu Stanca” din Sibiu. În prezent este managerul Teatrului “Tony Bulandra” din Târgovişte şi conferenţiar universitar la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. Mc. Ranin este cunoscut pe toate continentele, de unde aduce artişti din aproape toate culturile şi religiile, în consacratul Festival „Babel”, ce are loc în fiecare an între 1 și 12 iunie.

Teofia Juravle citeşte cu ochi proaspăt realitatea urbană sau rurală, identitatea naţională, apoi le transpune în tablourile sale. A expus ceva timp în ţară, apoi în străinătate şi a avut succes. Săptămâna trecută, pe o stradă în spatele Teatrului Metropolis, într-un spaţiu original numit “Gallery”, a avut loc vernisajul expoziţiei sale de pictură pe sticlă, “Identitate”, care va putea fi vizionată până în 28 martie.

A absolvit facultatea de teatru la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, București, clasa Ion Cojar - Adrian Titieni şi un masterat de actorie la clasa profesorilor Gelu Colceag - Tania Filip, în 2011.  Sabina Brânduşe a participat la numerose proiecte de televiziune și scurtmetraje. Debutul cinematografic și l-a făcut cu pelicula "California Dreamin' ", premiat la Cannes în 2007.

Pe o scenă fără decoruri şi fumigene,  cu actori păpuşari îmbrăcaţi în costum negru şi pălărie, cu sforile marionetelor în mâini, muzică live, aşa a început spectacolul cu piesa “Romeo şi Julieta” după William Shakespeare de la Teatrul „Tony Bulandra” din Târgovişte. 

„Aproape” şi „Revanşa”, de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, sunt două comedii despre cum se poate distruge sau consolida o relaţie umană, despre singurătatea în doi şi misterioasele feţe ale dragostei.

În luna dedicată femeii, într-un decor de început de primăvară, cu un soare zâmbind primăvăratec, fără regie complicată, trei mari actriţe ale teatrului românesc au primit cele mai frumoase mărţişoare şi de neuitat: trei stele din aur.

ACTRIȚA DE LA PAGINA 1 Marcela Rusu, născută la Galaţi în 1926, a fost o femeie frumoasă şi iubită, care a ştiut ce a vrut de la viaţă. A cunoscut fericirea şi opusul ei, iar pe scenă a avut momente de succes. A fost căsătorită de trei ori, n-a avut copii, dar şi-a îndeplinit rolul de mamă - povestea prin interviuri - crescând doi nepoţi şi nişte câini pe care i-a botezat de fiecare dată „Gâlcă”, indiferent de generaţie. 

Spectacolul „Cum se cuceresc femeile” de Woody Allen, în regia lui Liviu Lucaci, de la Teatrul Metropolis, are tangenţe cu lumea filmului, iar Tudor Jurgiu semnează proiecţiile. Regizorul povestește despre cinematografia de consum, despre studenții săi de la Scenaristică și despre recitirea basmelor lui Petre Ispirescu.

Spectacolul „Lut”, de la Teatrul Național din București, este o dramă banală salvată de regizorul Vlad Massaci, cu scene minunat interpretate de Mircea Rusu și de Irina Movilă.  

De 20 de ani, Marcelo Cobzariu este actorul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti unde poate fi văzut în spectacolele: „Butoiul cu pulbere” „Furtuna” „Revizorul” „Scrisoarea” „Vizita bătrânei doamne”. La Teatrul Metropolis joacă în comediile: “O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord” de Edvard Radzinski, în regia lui Mihai Constantin şi “Dator vândut”, în regia lui Dan Tudor.

Actorul Silviu Biriș vorbește despre comedia „Pijamale” de la Teatrul Metropolis, dar și despre dragoste, adulter și frica de singurătate.

MEMORIA CULTURALĂ I se spunea “Regina Romanţelor”, pentru că nimeni nu crezuse cu atâta tărie şi sinceritate în poezia şi viaţa romanţei. Glasul Ioanei Radu avea în el ceva din viorile lumii.

Există texte literare bune care suferă mari modificări în urma dramatizării lor, astfel încât, aduse în scenă, nu mai au acelaşi succes la public. La fel se întâmplă cu recenta premieră a Teatrului Naţional din Bucureşti, „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții”.

În recenta premieră a spectacolului cu piesa “Exploziv”,  în regia lui Andrei Măjeri, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, acţiunea se petrece în mare parte într-o şcoală.  Proiectul spectacolului este câştigător al ediţiei a V-a a concursului de proiecte regizoral-scenografice, organizat în 2015 de Naționalul craiovean.

Ziarul Metropolis vă prezintă cinci povești care să distrugă mitul „omului fără inimă”, „veninos”, „afurisit” și „viclean”, așa cum a rămas el cunoscut în istoria culturii.

I. L. Caragiale a luptat mult ca să ajungă directorul Teatrului Național din București. Fusese sufleur, copist de roluri şi traducător. În 1888, ajutat de Petre Carp, Titu Maiorescu i-a semnat decretul de numire, în 26 iunie.

„Sufletul meu se simte fericit în mijlocul înspăimântătorului zgomot al tunetului. Natura însăşi este imaginea zbuciumului puternic, ce-mi zguduie sufletul”, aşa obişnuia să spună dramaturgul norvegian marcat de geografia locului şi de mama sa.

INTERVIU Vlad Logigan (32 de ani) vorbește despre Momo, adolescentul evreu din „Ibrahim și florile Coranului”. Cel mai nou spectacol al Teatrului Metropolis, în regia lui Chris Simion, se joacă pe 23, 24, 25 și 26 ianuarie.

Ziarul Metropolis vă oferă detalii picante din timpul în care poetul a locuit în casa lui Ioan Slavici, într-o cămăruță cu miros de acru și tutun, cu mucuri de țigară aruncate pe podea.

Cu câteva zile înainte de marea sărbătoare creștină, am văzut cel mai frumos sincer şi curat spectacol de Crăciun adresat copiilor şi părinţilor, la ARCUB, sala Gabroveni, pus în scenă sub umbrela Companiei Passe-Partout Dan Puric, „Minunea unui copil – spectacol de Crăciun”, în regia Alexandrei Neacșu, într-o sală plină cu pitici, mămici, bunici, tătici.

Pe 21 decembrie, la sala ArCuB din strada Batişte din Bucureşti, Teatrul “I.C. Nottara” şi-a reluat activitatea cu spectacolul “Crăciunul, altfel”, în regia lui Alin Horia Mânzat, realizat în parteneriat cu Asociaţia „SmartArt”.

VIDEO La finalul spectacolului „Paganini“, jucat la Teatrul Metropolis, un spectator și-a făcut curaj și a regizat momentul vieții lui: și-a cerut iubita în căsătorie.

Finalul acestui an a adus la Teatrul Național „Marin Sorescu”, la sala „Amza Pellea”, „Pescărușul”, de A. P. Cehov, în regia lui Yiannis Paraskevopoulos. Un spectacol proaspăt şi viu, ce merită văzut şi promovat în toate festivalurile.

“Sfârşit”, de la Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova, este un spectacol bine făcut, despre sfârşitul unei vârste, despre momentele cheie şi despre toate finalurile din viaţa noastră; despre insatisfacţia de a fi şi a trăi, despre cât de singuri suntem în relaţiile umane.

Spectacol de succes al Teatrului Naţional al Greciei de Nord, „Apărarea lui Socrate” s-a jucat, într-o unică reprezentaţie, pe 3 decembrie, la Teatrul Național din București.

Actorul care l-a interpretat pe Cetăţeanu’ turmentat în „Scrisoarea pierdută”, distribut de însuşi I.L.Caragiale, s-a născut pe 1 decembrie 1869 şi a decedat pe 17 martie 1940. A fost un artist talentat, dar și un chefliu de pomină.

Teatrul Metropolis prezintă duminică, 29 noiembrie, de la ora 11.00 şi de la ora 16.00, comedia „Dator vândut“, după Eugène Labiche, în regia lui Dan Tudor. Şapte actori au vorbit pentru Ziarul Metropolis despre momentele în care au fost datori vânduţi sau despre tacticile prin care s-au ţinut departe de datorii.

Tragedia „Richard al III-lea”, montată la Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, se susţine prin jocul actorilor tineri şi talentaţi, dar - mai ales -, pentru costumele frumoase, cu tentă japoneză.

Spectacolul „3 ore după miezul nopţii” al teatrului “Tony Bulandra” din Târgoviște, în regia lui Mihai Măniuţiu, își merită aplauzele din plin.

Profesoara Rodica Zafiu a venit pentru a treia oară la Teatrul Naţional ca să conferenţieze despre “Discursul politic actual”, pe 1 noiembrie.

În Festivalul Naţional de Teatru s-a lansat cartea „Drumul spre spectacol prin metoda David Esrig” de Florin Vidamski. A fost prezentată metoda de lucru a regizorului, cu exemplificări din spectacolele “Nepotul lui Rameau” şi “Trolius şi Cresida”.

În cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia a XXV-a, în sala Sala Cupola de la Teatrul “Metropolis” din București, a fost vernisată expoziția „Gellu Naum 100”, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naşterea marelui poet, prozator, dramaturg și traducător. Au fost prezenți Oana Pellea, Cristina Casian, Marin Moraru și David Esrig.

UNITER-ul a lansat prima platformă din țară pentru promovarea spectacolelor de teatru, adunarea de fonduri pentru proiecte culturale și achiziționarea de bilete de pe telefonul mobil, în Festivalul Național de Teatru, de la București, ediția a XXV-a.

Cum mergi spre Teatrul Naţional “I.L.Caragiale”, Sala Media, în foaier, aripa Intercontinental, în partea stângă, pe doi pereţi faţă în faţă, nişte poze vechi, alb negru, se privesc faţă în faţă. Privirea îţi pică pe peretele din faţă, unde apare figura marelui actor Amza Pellea din filmul “Mihai Viteazu”, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Urmează poze de pe platoul de filmare la “Dacii”, din alte filme din studenţie, din teatru şi din nelipsitul „Nea Mărin”.

În clarobscur și acorduri de muzică clasică, în decorul format din niște scaune, o măsuță, un pian și un sfeșnic cu o lumânare, și-a început Ion Caramitru conferința „Fals proiect de doctorat”, în Sala Media a Teatrului Național din București - un fel de atelier de rostire a poeziei. A fost prima conferință din cadrul Festivalului Național de Teatru – ediția a 25-a.

Cum urci scările spre sala Studio, de la etajul întâi al Teatrului Național din București, pe pereți atârnă niște tablouri fără rame, doar cu titlul scris în partea de jos. Pe un fond alb, la o simplă privire vezi puncte, cercuri, linii. Sunt niște semne ce se încheagă într-o figură pe care o recunoști, pentru că e de notorietate. Sunt „graficaturile” lui Horațiu Mălăele.

Dacă atingi punctul sensibil al poveștii potrivite la momentul potrivit, ea face înconjurului lumii cu forța unui tsunami, iar vestea succesului se răspândește ca un virus și rezistă în timp, ba chiar recidivează, pentru că numai poveştile vrăjesc sufletele şi cuceresc minţile oamenilor pentru totdeauna. Tot aşa şi cu inspirata alegere a regizoarei Alice Barb de a monta la Teatrul “Toma Caragiu” din Ploieşti spectacolul „My Fair Lady”.

Cine nu-şi mai aminteşte de „Bădia”, actorul care a jucat în  “Drumul oaselor”,  „,Păcală se întoarce”, ”Dumbrava minunată” sau „Cireşarii” ? Actorul care a stat zece ani prin puşcării, a scris poezii, epigrame, o piesă de teatru şi a jucat în filme roluri memorabile?

Premiera de la Teatrul Odeon "Family Affairs", în regia lui Radu Afrim (decorul - Tudor Prodan, costumele - Cosmin Florea), este un prilej de bună dispoziţie pentru spectatori.

Teatrul Naţional din Bucureşti a deschis stagiunea 2015 -2016, la sala Pictura, cu spectacolul „Între noi e totul bine” de Dorota Masłowska, în regia lui Radu Afrim.

La parterul Muzeului Suțu puteți vedea expoziția de fotografie “Începuturile fotografiei la București. Maeștri și imagini din secolul al XIX-lea”. Povestea unui Bucureşti ce devenea un Mic Paris, alcătuită din cioburi de viaţă, din jurnalele şi memoriile celor care au trăit atunci, începe în 1820 şi are în centru un mecanismul seducător al unei lumi aflate între bal şi teatru.

Povestea de dragoste a actorului fascinat de „lumea civilizată” din teatru şi care devine rege al cinematografului şi a actriţei Mary Pickford a început prin preajma Primului Război Mondial, alimentând artistic presa vremii. Charlie Chaplin a fost martorul cel mai apropiat al acestei mari iubiri.

BIOGRAFIE Regina unei Belle Époque care a fascinat ani de-a rândul, a trăit în epoca rochiilor elegante, cu decolteuri generoase, unde se respecta triada: joben, melon, chipiu. Era în firea ei să strălucească.

Au trecut opt ani de la dispariția lui Florian Pittiș - actor al Teatrului „L.S.Bulandra”, realizator a numeroase spectacole de poezie şi muzică, redactor-şef al postului Radio 3 net şi fondator al trupei Pasărea Colibri.

„Ăsta-i bărbatul cu care o să mă mărit” îi spune Vivien Leigh unei prietene. Se aflau la un teatru din Londra, iar pe scenă juca Laurence Oliver, în spectacolul cu piesa “Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare. „Nu fi proastă, doar sunteţi amândoi căsătoriţi” îi răspunde amica. „Nu are importanţă, tot o să mă mărit cu el. Ai să vezi tu!” o contrazice Vivien.

NOUA GENERAȚIE DE ARTIȘTI Alexandru Unguru a fost cercetător universitar, are un doctorat în arta actorului și joacă la Teatrul Odeon din Bucureşti.  În ultimul an, a scris nouă piese pe care le-a montat în teatrul independent. “De veghe în lanul de ocară”,  „Akasă”, “Declick”,  „Köln”, „Ka-chiiing!”, “Doi și un Tulnik” sunt câteva dintre ele.

A fost o minune a timpului său şi n-a putut fi egalat până acum. A scos din vioară tot ce exista mai suav. Pentru arcuşul său vrăjit, era același lucru dacă vioara are patru coarde sau doar una. Cu siguranţă, datorită viorii Guarneri, a rămas un geniu al muzicii.

Când privim fotografia Elvirei Godeanu, vedem o actriţă foarte frumoasă care fascinează şi astăzi, prin lumina ce arată echilibrul interior a unei persoane de o mare generozitate, cu o incredibilă putere de seducţie, într-o viaţă trăită din plin. 

În Cinematograful anilor '30 s-au impus - în acelaşi timp - o actriţă germană devenită americană prin adopţie, Marlene Dietrich, şi un actor francez, Jean Gabin. S-au iubit cu pasiune, dar Al Doilea Război Mondial le-a provocat ruptura fatală.

,,Un teatru nou pentru un public nou” e sloganul Teatrului Național din București, care și-a inaugurat Sala Mare pe 18 aprilie, cu spectacolul „Înşir-te mărgărite” de Victor Eftimiu, în regia lui Dan Puric.

Pictura a fost pentru Henri de Toulouse-Lautrec un refugiu și un mijloc de a amăgi setea de viaţă. N-a avut noroc în dragoste, dar a redat ca nimeni altul lumea cabaretului, a bordelului și a prostituatelor.

Marele regizor Vlad Mugur a povestit cum s-au născut marile încurcături din spectacolele românești și ce bețe în roate și-au pus actori precum Amza Pellea, George Calboreanu, George Vraca sau Gheorghe Cozorici.

Costache Caragiale, unchiul lui Ion Luca Caragiale, a fost actor, regizor, profesor de actorie şi unul dintre fondatorii Teatrului Naţional din România, primul director de teatru al Teatrului cel Mare (Teatrului Naţional de azi) şi deschizător de drumuri în dramturgia românească.

MEMORIA CULTURALĂ „De câte ori pierdeam un rol, o situaţie, o prietenie, îmi spuneam: nu-i nimic, dacă pierd înseamnă că sunt bogată. Poate am fost prea mândră, poate am fost doar comodă, poate mi-am dat prea multă importanţă, dar tot ce am făcut a fost de bună credinţă“, spunea Tanţi Cocea, una dintre cele mai interesante actriţe ale României.

MEMORIA CULTURALĂ „Am pierdut roluri de film pentru spectacole care nu s-au mai jucat şi roluri în teatru pentru filme în care, în final, au jucat alţii. Asta-i meseria”, povestea Iurie Darie, cel care a fost un adevărat june prim al scenei românești.

Actrița Nicoleta Hâncu joacă în nouă spectacole în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză și, dacă ar fi să aleagă între premii și aplauze, le-ar prefera pe cele din urmă. Spune că se îndrăgostește mereu de noul personaj și că cel mai mult își dorește să aibă în continuare proiecte.

ACTRIȚA DE LA PAGINA 1 A devenit societara Teatrului Naţional la doar 19 ani, iar Alexandru Davila a numit-o „Mareşala Teatrului Românesc”. Marioara Voiculescu fost profesoara actriţelor Olga Tudorache şi Carmen Stănescu. Tot ea a intuit că Liviu Ciulei va face carieră în teatru şi l-a acceptat ca student.

Întotdeauna am crezut că numai bărbaţii pot scrie scenarii pentru filmele de ficţiune cu secvenţe erotice, dar m-am convins că femeile au mai multă imaginaţie. Curiozitatea mea impulsivă m-a împins spre sala de cinematograf, ca să înţeleg de ce isteria succesului unei banale cărţi cu subiect erotic, scrisă de o femeie, a acaparat mintea omului de rând, şi între timp a devenit film de mare succes.

MEMORIA CULTURALĂ Sandina Stan s-a născut şi a crescut la Iaşi într-o familie de artişti: “mama avea darul cântului şi un frate - pe cel al mânuirii arcuşului”. După ce a terminat liceul şi anunţând că vrea să se înscrie la Conservator, părinţii i-au spus că lucrul acesta poate să fie admis doar dacă îşi mai ia o licenţă. Astfel, a urmat în paralel cursurile de la Conservator şi pe cele de la Drept.

MEMORIA CULTURALĂ Serialul dedicat marilor actrițe din România continuă cu Lucia Mureșan, cea care a fost, pe rând, Ofelia, Ondine, Ismena, Desdemona, Ranevskaia... A avut roluri mari, grele și a jucat alături de nume importante ale scenei românești: Silvia Dumitrescu-Timică, George Constantin, Ştefan Iordache, Alexandru Repan, Ştefan Radof, Ion Dichiseanu.

MEMORIA CULTURALĂ Ziarul Metropolis reia, pe parcursul lunii martie, serialul dedicat marilor actriţe din România, pe care l-a început anul trecut. Sunt femei care au cucerit publicul prin talentul şi prin frumuseţea lor fizică/interioară.

Cine îşi mai aminteşte de filmele copilăriei anilor ‘70-’80: “Năică”, “Veronica”, “Veronica se întoarce” “Mama”, “Unde eşti copilărie”, “Desene pe asfalt” în regia Elisabetei Bostan? Regizoarea a împlinit 84 de ani.

Actorul Mihai Bendeac a devenit cunoscut publicului larg prin emisiunile „Mondenii” și „În puii mei”. Momentan, nu mai face televiziune, dar îl puteți vedea jucând la Teatrul Metropolis în comedia „Doctori, femei şi alte întâmplări”, în regia lui Vlad Corbeanu.

Duminică, 8 februarie, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, criticul de artă Adina Nanu a susținut „Pledoarie pentru pălărie”- o conferință despre funcția și rostul pălăriei, de-a lungul epocilor.